La jumătatea lunii octombrie, din 2008, se marchează Ziua Internațională a Femeilor din Mediul Rural. Această sărbătoare este menită să amintească societății cât datorează femeilor din mediul rural, cum este apreciată munca lor. Acum această zi, probabil, este sărbătorită de sătencele noastre în Italia și ele sunt bucuroase că au devenit cetățence ale unei alte țări și orășence. În satele Moldovei noastre dragi au rămas femei, al căror portret a fost întocmit recent de statisticieni. Permiteți-mi să scriu despre asta, cred că cititorii ziarului vor fi interesați.
Deci, vârsta medie a sătencei constituie 39 de ani, jumătate dintre ele au studii superioare și medii de specialitate. Două sătence din 10 au peste 60 de ani, la 100 de femei apte de muncă, însă aceasta nu înseamnă că lucrează undeva, revin 70 de femei în vârstă. Aproape fiecare a cincea femeie din mediul rural are sănătatea slabă sau foarte slabă și fiecare a treia refuză să viziteze un medic, un sfert dintre ele din lipsă de bani și 10% – din lipsa poliței de asigurare. În același timp, ele de două ori mai des decât locuitoarele orașelor suferă de boli cronice.
Cele mai afectate de sărăcie sunt o treime dintre femeile fără studii, o cincime dintre femei au peste 65 de ani și aproape tot atâtea – studii primare sau gimnaziale. 41% dintre femeile din mediul rural trăiesc în special din pensii. Jumătate din 10 femei care lucrează sunt angajate în agricultură, 3 în medicină, educație, administrație publică, 1 în comerț și sfera de deservire, 1 în industrie sau în altă parte. În același timp, 6 din 10 lucrătoare primesc salariu, restul muncesc pentru sine sau contra unei remunerări neoficiale.
Dragi sătence, principalul lucru este să țineți minte că statul, soții și copiii dvs. vă sunt foarte îndatorați.
