Indiferent dacă au avut mici sau mari ”păcate” în administrarea treburilor publice, o bună parte din actualii președinți de raioane figurează pe lista electorală a PDM la aceste alegeri. Unii au făcut donații mari către partid, alții nu au intervenit la timp pentru prevenirea cheltuirii în van a banilor publici, iar o președintă de raion, de exemplu, și-a reparat din banii raionului drumul până la poartă. De asemenea, un primar de oraș, și el fruntaș PDM, este implicat în cel puțin două conflicte de interese. Acestea sunt fapte descoperite de reporterii Inițiativei Civice Pentru un Parlament Curat. Profilurile integrale ale candidaților le puteți găsi oricând pe portalul MoldovaCurata.md. În continuare, citiți câteva spicuiri din ele.
Președinta raionului Fălești, Iraida Bînzari, a ajuns în atenția opiniei publice la începutul anului 2018, când portalul Moldova Curată a scris că, din banii Consiliului Raional, a fost reparat drumul până la casa în care locuiește, situată în orașul Fălești. În mod firesc, acel drum ar fi trebuit reparat cu bani din bugetul Primăriei și nu al raionului. Acesta este singurul traseu local reparat cu bani din bugetul raional pe durata mandatului președintei. În acest scop au fost alocate peste 3 milioane de lei. În proiectul de reparații au intrat porțiuni de pe trei străzi, iar lucrările s-au efectuat în anii 2016 și 2017. Când a fost întrebată de ce porțiunea reparată nu se extinde mai departe de casa ei, Bînzari a răspuns că pentru mai mult nu au ajuns bani. De asemenea, întrebată cum a fost selectat anume acest traseu pentru a fi reparat, ea a răspuns că s-a reacționat astfel la ”adresările nenumărate din partea cetățenilor și adresările APL de nivelul I privind acordarea ajutorului financiar la executarea unor lucrări de reparație a străzilor locale”. Primarul orașului Fălești, responsabil direct de starea drumurilor din oraș, a declarat atunci că astfel de cereri la Primărie nu au fost depuse. Când a fost întrebată de ce nu a început cu străzile principale, care sunt folosite de toți locuitorii raionului pe care îl conduce, Bînzari a răspuns: ”Nu le putem repara pe toate odată”.
O altă președintă de raion, Eleonora Graur de la Rezina, a fost și ea vizată în anchete jurnalistice publicate în presa locală și națională. La începutul anului 2018, ziarul regional ”Cuvântul” a scris despre implicarea conducerii raionului Rezina în mușamalizarea unor lucrări de modernizare a unor instituții școlare din raion. Atunci, jurnaliștii au descoperit că în urma concursului public desfășurat de Consiliul Raional, o companie din Chișinău ar fi schimbat ușile și ferestrele la școlile și grădinițele din Rezina doar pe hârtie, lucrări ce valorau peste 18 milioane de lei. În realitate, lucrările fie au fost realizate parțial în cadrul altor proiecte, fie nu au fost făcute defel. Deși i-a fost solicitată opinia de câteva ori, Graur a refuzat să comenteze faptele constatate de jurnaliști, făcând trimitere la ”secretul comercial”.
Alți câțiva președinți de raioane s-au remarcat printr-o dragoste deosebită față de partid, manifestată prin donații de zeci de mii de lei. Svetlana Rotundu de la Șoldănești, de exemplu, în anul 2016, a donat PDM o sumă aproape echivalentă cu cea pe care a câştigat-o împreună cu soţul pe parcursul unui an – 110.000 de lei. Asta au descoperit reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice, care au analizat raportul financiar al PDM pentru anul 2016 depus de PDM la CEC. „Am avut rezerve din alţi ani, din salariu. Nu am afaceri, sunt «curată»”, le-a spus Svetlana Rotundu jurnaliștilor. În cadrul electoralei din 2015, ea a mai donat democraților 50.000 de lei. Întrebată cum a reuşit să adune bani din salariu pentru a face donaţii atât de mari, funcţionara a răspuns: „M-am descurcat bine. Eu locuiesc în sat, am animale, am grădină, am din ce trăi”.
Tot pe lista PDM găsim un primar, aflat la al doilea mandat, implicat în conflicte de interese. Grigore Repeșciuc, primar al orașului Căușeni, a încheiat în anii 2017 și 2018 contracte cu firma socrului său, „Dragoș Camenșcic SRL”, în valorare totală de aproximativ 700 mii lei, pentru deservirea iluminatului stradal și deservirea veceurilor publice din oraș. La începutul anului 2018 un alt contract Primăria l-a acordat firmei soției primarului, ”Galaxia-Parc”, în valoare de 130 de mii de lei, pentru „servicii și activități de agrement pentru copii”, în valoare de 130 mii lei. Pe aceste cazuri, la solicitarea portalului Moldova Curată și a Procuraturii Anticorupție (PA), în decembrie 2018 ANI a pornit un control în privința lui Repeșciuc. PA a cerut examinarea faptelor sub aspectul art. 312/2 Cod Contravențional, conflictul de interese. ANI a confirmat pornirea controlului, dar încă nu a emis o decizie pe acest caz. Primarul a declarat atunci că agentul economic respectiv a fost ales de către grupul de lucru, iar el nu a influențat alegerea și că ”criteriul de atribuire a contractelor conform legislaţiei şi anunţurilor publicate fiind cel mai mic preţ”. În luna iulie 2018, Repeșciuc și-a angajat ginerele la Primărie, în calitate de șofer, lucru ce contravine legii. Într-un interviu pentru postul TV local Studio-L, el a anunțat că ginerele său lucrează în calitate de ”ajutor al primaru lui” și că îl pregătește pentru ca acesta să preia conducerea primăriei. Repeșciuc a spus că nu vede un conflict de interese în această situație, întrucât ginerele său nu este ”responsabil financiar”. Același primar a avut calitatea de învinuit într-un dosar penal, legat de ”schimbarea destinaţiei resurselor financiare alocate pentru alimentaţia copiilor din grădiniţe”, reiese dintr-o hotărâre a CSJ, emisă în anul 2014. Deocamdată nu se știe cu ce s-a finalizat acel dosar. La 21 ianuarie 2019, au fost solicitate informații de la PG privind cauzele penale în care a figurat Repeșciuc, însă până în prezent, instituția nu a răspuns.
Despre alți președinți de raioane – Ion Dascăl, Vadim Lesnic, Ghenadie Buza, Tudor Golub citiți pe Moldovacurata.md și pe Anticorupție.md.
Citiți profilurile candidaților în Parlamentul Republicii Moldova
pe portalul www.moldovacurata.md
(Continuare în numărul următor)
Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
