În 2015, la Medeleni s-a descoperit o mică necropolă (cimitir). Atunci se
spunea ca urmare a cercetărilor în zonă vor apărea informații noi și importante despre modul de viață al strămoșilor noștri de acum 2000 de ani. După doi ani echipa ziarului a încercat să afle ce informații noi s-au obținut în urma cercetărilor și dacă cumva au influențat aceste descoperiri dezvoltarea regiunii respective din punct de vedere turistic. Pentru aceasta l-am contactat pe Vasile Iucal, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie Ungheni.
Pentru început el ne-a povestit cum s-a ajuns la săpăturile arheologice și la această descoperire valoroasă: „Vreau să vă spun că din întâmplare s-a ajuns la descoperirea acestor vestigii. Acolo se făceau lucrări pentru construirea unui sistem de irigare, care era finanțat din bani americani. Marele noroc al nostru a fost că șefii de șantier, care erau români și având experiența păstrării patrimoniului cultural, găsind acele oseminte, au sesizat polițistul de sector, care ulterior a venit la muzeu cu ele”. Apoi, angajații instituției muzeale au anunțat Agenția Națională Arheologică și antropologi din România, care au scos la lumină din depunerile funerare podoabe din aur și bronz, dar și diferite vase de lut, artefacte importante care au completat colecția Muzeului Național de Istorie din Chișinău, iar osemintele se păstrează în Muzeul de Istorie și Etnografie Ungheni.
Muzeograful a mai precizat că acest caz de la Medeleni este unul fericit, fiindcă de multe ori cetățenii găsesc piese antice (fragmente din vase din ceramică, oase etc.) și apelează poliția. Ei fac expertiza medico-legală și dacă constată că nu sunt recente nu le aduc la muzeu și, astfel, pierdem din punct de vedere istoric descoperirea unor rămășițe de valoare primordială. În continuare interlocutorul s-a referit la informațiile noi: „De fapt, nu e vorba despre strămoșii noștri. Mormintele descoperite aparțin unor triburi sarmate – popor războinic, buni călăreți și buni arcași. În zona noastră se spune că ar fi locuit tribul sarmat „iașii”, de la al cărui nume provine toponimicul orașului Iași. Acesta era un trib nomad și putem doar să afirmăm că e numai un aspect din perioada antică a omenirii, fiindcă acest popor a convețuit cu strămoșii noștri dacici în sec. II d. Hr.”.
Medeleniul dar și Petreștiul (și în acest sat s-au descoperit cimitire străvechi ) ar putea deveni zonă turistică, datorită descoperirii necropolelor. Dar… din cauza lipsei resurselor financiare nu este posibil.
Conform spuselor muzeografului și istoricului Vasile Iucal, turiștii sunt interesați/atrași să vadă ceva concret, adică o parte, măcar o fundație a necropolei, dar pentru a conserva acest vestigiu e nevoie de foarte mulți bani. Vadim Pîslaru, specialist în cadrul Secției Cultură și Turism Ungheni, ne spune cam același lucru, doar că el s-a referit la aspectul că ar trebui de descoperit o mai mare porțiune din vechiul cimitir: „Acele 4 morminte sunt prea puține pentru a fi conservate, dar pentru a face săpături și a descoperi întregul cimitir e nevoie de multe resurse financiare, de care, din păcate, noi nu dispunem”. Vlad Vornic, director la Agenția Națională Arheologică, ne spune despre zona respectivă: „E sector interesant, pe acel promontoriu fiind mai multe movile funerare, care însă din păcate sunt mult deteriorate prin arăturile adânci. Pentru a deveni o zonă exploatată turistic mai sunt necesare și alte lucruri, mă refer la infrastructura corespunzătoare: drumuri care trebuie să fie bune până la sectoarele ce trebuie vizitate, dar și locuri de odihnă care deocamdată lipsesc”. La sfârșitul discuției noastre directorul agenției menționează că în raionul Ungheni sunt monumente spectaculoase ce ar meritasă fie puse în valoare, precum așa-numita ”Masă a lui Petru cel Mare”, de fapt, o fortificație de pământ încă necercetată.
Pentru turiști e important să vadă monumente, muzee, lucruri interesante, dar trebuie să se facă investiții enorme, aceasta e concluzia tuturor specialiștilor intervievați. De unde și cum vom găsi aceste resurse financiare nu știm, însă cunoaștem cu siguranță că avem de pierdut cu mult mai mult dacă stăm și nu facem nimic.
