Pandemia de coronavirus ne-a schimbat viața în totalitate și suntem nevoiți să lucrăm de acasă. Trăim vremuri grele. COVID-19 ne dă mari bătăi de cap și ne-a închis pe fiecare în locuință. Ni s-au impus măsuri stricte de carantină pe care trebuie să le respectăm. Însă viața merge înainte și nu putem sta cu mâinile în sân. Sărbătorile Pascale ne-au oferit un bun prilej de a promova și cultiva tradițiile și cultura locală.
Împreună cu cei mai activi cititori ai bibliotecii din satul Zagarancea, comuna cu același nume, am decis să amenajăm o expoziție cu lucrări făcute manual din zestrea neamului zăgărăncean pentru a nu le pierde în negura timpului. Expoziția a inclus, în special, prosoape cu conținut tematic și multe alte lucrări deosebite.
Eugenia Bogdan a prezentat o colecție uimitoare de prosoape: prosopul mirelui brodat cu flori și țesut cu fire strălucite și prosopul utilizat la înmormântări brodat în cruciulițe care se pune la icoane. Gospodina Tamara Cernei a prezentat la expoziție un cearșaf brodat în culori vii și înfrumusețat cu dantelă croșetată. La loc de cinste a fost pus prosopul nașului finisat cu horboțică lată la capete. Nu lipsește nici prosopul oferit de soacra mică înaintea spălatului mâinilor, când se închină colacii, prezentat de Eugenia Gorenco.
Pe lângă toată frumusețea prosoapelor, pe lada de zestre au fost aranjate patru perne înfrumusețate cu horboțică și broderii florale prezentate de Eugenia Scripcaru. Mulțumiri vreau să aduc doamnelor Tamara Cernei, Olga Bușilă și Maria Boz.
În prezent constatăm cu durere în suflet că tradițiile ocupaționale creatoare se pierd. Încă mai putem găsi în casele noastre de la ţară o „casă mare” cu piese de artă populară, o „stivă de zestre” cu ţesături tradiţionale și este de datoria noastră să păstrăm și să promovăm acele mărgăritare artistice lăsate ca moştenire și ca zestre de strămoşii noştri.
