Euforia ne-a mai trecut și revenim la ale noastre, la problemele noastre, iar cele mai multe dintre ele pornesc de la faptul că ne lipsesc bani. Iată parcă muncim, parcă suntem angajați și totuși nu avem bani. Aceștia uneori nu ne ajung nici pentru stricutul necesar, în special în perioada de iarnă, când facturile sunt cu multe cifre.
De aceea atunci când am mers la urna de vot ne-am pus mari speranțe în promisiunile celui pe care am aplicat ștampila „votat”. Am investit în el / ea încrederea că se vor îmbunătăți condițiile de viață și munca pe care o prestăm să aducă beneficii. Votul nostru, ale alegătorilor, e un gest de încredere, care va duce la o viață mai bună, la oportunități reale pentru fiecare dintre noi.
Eu sper mult că această așteptare să nu ajungă la același rezultat de ppeste 30 de ani: munca devine un simplu mijloc de supraviețuire într-o societate în care salariile sunt mici și prețurile mari.
Libertatea de a munci ar trebui să fie un drept fundamental, dar atunci când rodul muncii nu contribuie la o viață decentă, această libertate se transformă într-o promisiune goală. Este esențial ca, în procesul de alegere, cei care candidează să conștientize că votul cetățenilor nu este doar o formalitate, ci un pas crucial în direcția în care vor să-și construiască viitorul. Alegerile nu trebuie să fie doar o alegere între candidați, ci și o alegere între viziuni și valori care pot transforma realitatea cotidiană.
Ceea ce lipsește din peisajul moldovenesc adesea este o viziune clară și o strategie concretă pentru a transforma libertatea de a munci în oportunități reale de dezvoltare. Foarte mult sper să fie gândite reforme economice echitabile, care să aibă ca finalitate dezvoltarea țării și a creșterii nivelului de trai al oamenilor. O economie în care banii câștigați au o valoare reală și în care fiecare cetățean are acces la bunuri esențiale este esențială pentru a transforma munca în bunăstare.În lipsa acestora, alegătorii riscă să rămână blocați într-un sistem care le oferă doar promisiuni, fără a le aduce beneficii tangibile.
Eu foarte mult sper că și cetățenii Moldovei să se trezească și să contșientizeze că au dreptul nu doar de a vota, dar și de a cere candidaților să ofere nu doar cuvinte, ci și acțiuni concrete care să ducă la schimbarea reală.
Pentru viitoarele alegeri – în cabinele de vot, cetățenii trebuie să reflecteze asupra realității în care trăiesc și să caute candidați care să demonstreze angajamentul de a construi o societate în care munca este recompensată și libertatea este un drept accesibil tuturor. Fără o astfel de abordare, alegerea devine o simplă formalitate, iar libertatea rămâne o iluzie, lăsând cetățenii prizonieri ai unei existențe fără viitor.
În loc de post scriptum: În 2025, anul în care vor avea loc alegeri parlamentare, să nu mai asistăm la dezbinări în societate, să nu mai asistăm la o isterie, să nu mai simțim presiune, dar să asistăm la programe cât mai realiste de a dezvolta țara.
