Unul din monumentele de istorie și arhitectură din orașul și raionul Ungheni este Gara feroviară. La 1 iunie 1875 în Gara feroviară din Ungheni a sosit primul tren de la Cornești la Ungheni.
Pe parcursul istoriei prin Gara feroviară din Ungheni au trecut un număr impunător de oameni de cultură ca poetul Mihai Eminescu, romancierul Dumitru C. Moruzi, compozitorul Gavriil Musicesu, istoricul Nicolae Iorga, interpretele Sofia Vicoveanca, Irina Loghin, poetul Adrian Păunescu, actorii Florin Piersic, Stela Popescu, scriitorul Nichita Stănescu și demnitari de stat ca Alexandru al II-lea, regii României: Ferdinand I, Carol al II, Mihai; mareșalul Ion Antonescu, președintele Sfatului Țării Ion Inculeț,președintele iugoslav Iosif Bros Tito, președintele român Nicolae Ceaușescu, liderul Nord Coreean Kim Ir-Sen, liderul sovietic Leonid Brejnev etc.
Întrebarea de ce nu avem aceeași cale ferată cu România apare atunci când la gara de la Ungheni are loc ,,schimbarea roților trenurilor. În 1944, căile ferate din Basarabia au fost reconstruite după modelul rusesc, cu ecartament de 1524 mm, mai larg decât cel european de 1435 mm.
La 11 aprilie 1877, țarul Alexandru al II-lea a descins la Ungheni. Nu era o vizită întâmplătoare, a venit aici ca să detoneze războiul Rusiei cu Turcia (1877-1878). Apoi la 24 mai/5 iunie 1877, trenul imperial a lui Alexandru al II-lea al Rusiei, înconjurat de multe somități ruse (doi mari duci ai Rusiei, cancelarul Gorceacov, miniștri și generali ai Rusiei) a trecut prin gara de la Ungheni îndreptându-se spre Gara Iași, fiind așteptat acolo de reprezentanți ai statului român: prim-ministrul Ion C. Brătianu, ministrul de externe Mihail Kogâlniceanu, primarul Iașului Scarlat Pastia și mitropolitul Iosif Naniescu al Moldovei și Sucevei. La 7/19 decembrie 1877, prin Gara Ungheni a trecut trenul imperial rus, cu țarul care se întorcea victorios la Sankt Peterburg.
La 5 august 1885, în trenul cu numărul 6 în drum spre Odesa, Mihai Eminescu trece prin gara feroviară din Ungheni. Iar la 16 septembrie, 1885, se întoarce de la Odesa spre Iași, trecând iarăși prin stația Ungheni. La 5 august și la 16 septembrie 2010, în memoria acestor evenimente la secția poștală de pe lângă gara din Chișinău, cu numărul MD-2000, a avut loc ștampilarea corespondenței cu o ștampilă poștală specială. Pe această ștampilă erau arătate schematic cele mai de bază stații feroviare, pe la care a trecut trenul pe teritoriul Basarabiei – Bulboaca, Varnița, Chișinău, Strășeni, Călărași, Ungheni. Într-un articol pentru cotidianul.ro, Nicolae Dabija scrie despre prima trecere a lui Eminescu în Basarabia: ,,Era începutul lunii august a anului 1885. Marele poet român se ducea la Odesa, unde, în sanatoriul medicului Felician Iahimovici de la Kuialnic, avea să urmeze un tratament ,,cu ape și nămol” timp de o lună. Era pentru prima dată când Eminescu traversa spațiul Basarabean și când completa, vizual, imaginea țării întregi, ,,de la Nistru pân la Tisa”.
În 1897 prin Gara feroviară din Ungheni a trecut compozitorul român Gavriil Musicescu.
Marele istoric român, Nicolae Iorga, în anul 1905 a întreprins o lungă călătorie prin Bucovina și Basarabia și impresiile acelei călătorii le-a transpus în paginile unei cărți „Neamul românesc în Basarabia”, care a fost tipărită în 1905.
La 20 mai 1920 prin Gara Ungheni a trecut cu trenul regal regele Ferdinand I Întregitorul, regina Maria și principesa Elisabeta care se deplasau spre Chișinău. Regele mai era însoțit de demnitarii de rang înalt: ministrul Alexandru Averescu și directorul Poliției și Siguranței Generale Romulus P.Voinescu.
La 3 iunie 1935, regele Carol al II-lea și a principele Mihai au avut un turneu prin Basarabia, trecând și prin Ungheni cu trenul. Vizita regelui a fost organizată cu mult fast după un ritual bine pus la punct de rege însuși, care a îmbinat aspectul religios cu cel militar. Nu întâmplător, turneul s-a desfășurat în preajma zilei de 8 iunie, când regimul lui Carol al II-lea sărbătorea ziua Restaurației carliste, simbolizând revenirea în România a principelui rătăcit și instaurarea lui la tronul țării. Cu această ocazie Carol s-a îmbrăcat somptuos în uniforma albă a trupei de gardă cu un coif imperial impunător. Ținuta semeață și încântătoare îi punea în evidență temperamentul impetuos, trezind admirația colectivă. Se știa că tânărul rege avea un gust aparte pentru parade și fast, la care se prezenta în uniforme strălucitoare, doldora de decorații. Marele Voievod Mihai purta uniforma elevilor de la școala militară.
La 31 octombrie 1942, Regele Mihai a trecut Prutul împreună cu Regina-mamă Elena. Această vizită se datora inaugurării la Chișinău a Catedralei mitropolitane, după refacere.
În perioada sovietică, unghenenii au fost mai avantajați în raport cu chișinăuienii de multe ori când liderii și personalități străine veneau la Chișinău sau plecau spre Moscova sau liderii sovietici, ca Leonid Brejnev, plecau cu trenul în statele din sud-estul european, deoarece era necesar de a schimba roțile trenului de la ecartament zis normal, de 1.435 mm, la cel sovietic, larg, de 1.524 mm.
La 2 iulie 1949, președintele Bulgariei, Gheorghe Dimitrov, moare misterios la un spital din Moscova la vârsta de 67 de ani, unde mersese să se trateze din cauza unei boli de ficat. În acel moment autoritățile bulgare au luat hotărârea de al aduce pe președinte cu trenul, astfel câteva zile mai târziu, sicriul președintelui bulgar, Gheorghe Dimitrov, a fost trecut în taină cu trenul prin gara Ungheni. Corpul neînsuflețit a lui Dimitrov, a fost însoțit de Klement Voroșilov. „Arătați foarte tânăr!” nu și-a putut stăpâni mirarea un reprezentant al autorităților publice locale din Ungheni. ,,Arăt tânăr pentru că mă dau cu troinoi adecolon”, răspunse prompt Voroșilov.
Un alt lider politic din sud-estul Europei care a trecut prin gara Ungheni a fost Iosif Bros Tito. Unghenenii poate au avut un beneficiu de a locui în provincie deoarece toate personalitățile care veneau din Europa, erau nevoiți de a staționa cu trenul în gara Ungheni deoarece era necesar de a schimba roțile vagoanelor. Iosip Broz Tito a fost întâmpinat la Ungheni de mii de cetățeni care erau vădit curioși să-l vadă în carne și oase pe liderul iugoslav. S-a oprit și pe câteva minute în gara de la Chișinău. A stat însă mult mai mult la Ungheni, atât cât a durat schimbarea roților vagoanelor.
În dimineața zilei de 1 iunie 1956 cu un tren special a sosit în gara feroviară din Ungheni Președintele Republicii Populare Iugosavia, Iosif Bros Tito care se îndrepta într-o vizită oficială în URSS.
Împreună cu președintele era soția, Iovanca Tito, adjunctul președintelui parlamentului iugoslav, Eduard Cardeli, secretarul de stat al Ministerului de Externe, Cocea Popovici, adjunctul secretarului de stat al Ministerului de interne Djuro Stancovici, Secretarul general al președintelui Ioja Vilfan, șeful de protocol al președintelui general-maiorul Milan Jejeli, ambasadorul URSS în Iugoslavia, Firiubin. De asemenea delegația a fost însoțită de un grup de jurnaliști iugoslavi inclusiv directorul ziarului ,,Boriba”, Ivo Saraiciuc și directorul ziarului ,,Viesnic”, Djuro Cladarin.
