- „Nu mai ajung să merg pe propriile picioare pe drum european. Cred că doar spre cimitir voi fi dus pe astfel de drum”.
- „Nici să nu mai adresați așa întrebare” (nota red.: întrebarea pentru interlocutor a fost dacă crede că până la sfârșitul anului vor fi finalizate lucrările la drumul R16 Bălți-Fălești-Sculeni).
- „Vecinul, care are 4 copii și trebuie hrăniți, își ține vaca în grădină. Nu are cum să o ducă la cireadă. Noi de abia putem trece peste acest canal de scurgere, dar nu un animal!”.
- „Un bătrânel zilele astea a lunecat de pe podețul improvizat dintr-o scândură și a căzut în șanțul ista”.
- „Iată eu am nuntă zilele astea. Cum să iasă mireasa?”.
- „Noi facem canalul. Altă echipă se ocupă de trotuare”.
- „Acolo unde canalul de scurgere trece chiar pe lângă gard, vom face trotuarul dinspre partea cealaltă, adică, la drum”.
Drumul bun până la vamă
Mai mulți participanți la trafic sunt de părere că traseul până la vama Sculeni nu e unul dintre cele mai bune. Atunci șoferii, care aleg să ajungă în capitala de nord a țării – Bălți, le vor infirma cele spuse. Amintind de o linie trasă ca la carte, acestă șosea bună se termină fix la cotitura (partea dinspre Ungheni), care duce la punctul vamal. De aici începe adevăratul iad pentru conducătorii auto. Groapă lângă groapă – așa arată o bună bucată de tronson până în satul Gherman, fapt care nu le dă de ales șoferilor decât să încalce regulile de circulație, doar-doar să evite mulțimile de cratere. După consumarea nervilor, care nu se restabilesc, participanții la trafic sunt întâmpinați de un panou cât toate zilele în apropiere de Gherman și care le spune că aici în perioada februarie 2016-februarie 2018 s-ar fi reabilitat drumul R16 Bălți-Fălești-Sculeni.
Doar pe panou reabilitat…
În realitate traseul internațional, care leagă Republica Moldova de România și Ucraina, e un adevărat șantier de construcție (scuzată să-mi fie repetarea expresiei, dar în cazurile cu drumurile din Moldova nu poate fi evitată). Chiar la câțiva metri după panoul menționat mai sus lucrează de zor un compactor. Nivelează moluzul. În zare se văd vestele de culoarea portocalei. Semn că drumarii sunt la datorie. Indiferent că 2 lucrează, iar alți 3 se uită sau poate îi inspectează pe primii 2, ziua de lucru se notează în registru și le este plătit salariul.
„Ați venit să fotografiați bardacul din Gherman?”
Intrăm în Gherman. De o parte a drumului, câțiva angajați lucrează de zor la construcția canalului de scurgere. Par impasibili la faptul că aproape intră în grădinile oamenilor și că nu mai e loc ca să se construiască trotuarul. Îi întrebăm unde va fi trotuarul. „Noi facem canalul. Altă echipă se ocupă de trotuare”, ne răspunde cu nonșalanță un drumar, astfel dându-ne „foaie de drum”. Căutăm echipa, care face trotuarul. Nu e departe, doar trebuie să traversăm șoseaua. Întrebați de noi, unde va fi trotuarul pe segmentul în care aproape că devine unul cu gardul, cei doi drumari de la „Nirom-ROZ” SRL din orașul Călărași ne răspund liniștiți și ferm că acolo unde canalul de scurgere trece chiar pe lângă gard, vor face trotuarul dinspre partea cealaltă, adică la drum.
Cu explicații scurte și neclare ne continuăm drumul, șefii nu erau pe teren. Ne este dat să vedem porțiuni, construite așa cum cer regulile: canal de scurgere și apoi trotuar. Dar, mai sunt din acelea mai deocheate, cu borduri care sfârșesc în gardurile gospodarilor din sat. La fiecare poartă sunt instalate mai multe podețe improvizate din scânduri. Unde și unde sunt puse plăci din beton. Ana, o locuitoare de aici, ne spune că mai nu s-a pus în genunchi în fața responsabililor ca să-i instaleze o placă de beton, pentru a avea cum să-și scoată vitele din ogradă ca să le ducă la pășune sau cireadă. Dânsă ne semnalează că aceste canale de scurgere prezintă reale pericole pentru viața oamenilor. „Un bătrânel zilele astea a lunecat de pe podețul improvizat dintr-o scândură și a căzut în șanțul ista”, specifică ea. Șirul of-urilor ei continuă. „Iată eu am nuntă zilele astea. Cum să iasă mireasa?”, redând un alt aspect, cel de estetică a localității.
La una dintre aceste porți stau doi bărbați. Vădit interesați de ceea ce făceam, mă abordează cu o întrebare „Ați venit să fotografiați bardacul din Gherman?”. Și încep să-mi spună tot amarul din sufletul lor: „Vecinul care are 4 copii și trebuie hrăniți, își ține vaca în grădină. Nu are cum să o ducă la cireadă. Noi de abia putem trece peste acest canal de scurgere, dar nu un animal!”, „Nu mai ajung să merg pe propriile picioare pe drum european. Cred că doar spre cimitir voi fi dus pe astfel de drum”.
Valentina, o altă locuitoare din Gherman, ne spune că nimeni nu a discutat cu ei ca să poată un pic să mute gardurile, să fie săteanul în siguranță.
Am continuat cu căutatul și am găsit șefii de la „Nirom-ROZ” SRL, ce-i drept la telefon, sau mai bine zis, unul dintre ei, ca să ne răspundă la întrebări. Ruslan Guțan, inginer în cadrul companiei, care este subantreprenoare în acest proiect și efectuează lucrări de construcție a rigolelor, a podețelor, trotuarelor și accesului în curți, ne-a declarat că lungimea rigolelor în satul Gherman e de 4 kilometri. Potrivit spuselor dânsului, acestea nu vor fi securizate, adică acoperite, pentru că nu este prevăzut în proiect. Dacă ele vor prezenta pericol pentru siguranța oamenilor? Poate că da, a răspuns îndoielnic specialistul. La capitolul trotuare ne-a confirmat spusele angajatului său, adică vor fi o parte construite conform regulilor știute de toți, iar acolo unde nu le va permite spațiul – lângă drum. Au discutat cu oamenii ca să strămute gardurile?
Nu, nu au făcut-o. „Din experiența noastră de lucru știm cu siguranță că nimeni nu e de acord să renunțe la pământul pe care îl au în proprietate”, a specificat acesta.
R16 Bălți-Fălești-Sculeni în analele vremii
2015 – Drumul R16 Bălți-Fălești-Sculeni va fi reabilitat. A fost semnat contractul cu compania italiană Impresa Pizzarotti & C S. p.A, fondată în 1910 și care are peste 100 ani de activitate în construcții, are contracte în 16 țări ale lumii, care va efectua lucrările, valoarea totală a cărora este de peste 50 de milioane de euro, bani acordați de Banca Europeană pentru Investiții. Atunci compania italiană asigura că lucrările vor fi executate înainte de termenul stabilit în contract, care prevedeau reabilitarea și reciclarea la rece a îmbrăcămintei rutiere existente, execuția straturilor asfaltice, demolarea și construcția podețelor, construcția sistemelor de colectare și evacuare a apelor.
2018 – până la 13 martie 2018 au fost achitate circa 10,4 milioane de euro din cei peste 50 prevăzuți conform cotractului. Termenul de finalizare a lucrărilor stabilit a fost luna februarie 2018. La acea dată însă progresul fizic constituia 26,56% pentru o secțiune de drum și 1,6% pentru cea de-a doua.
2019 – un nou termen la dispoziție pentru a da drumul în exploatare – luna noiembrie.
„Nici să nu mai adresați așa întrebare” (nota red.: întrebarea pentru interlocutor a fost dacă crede că până la sfârșitul anului vor fi finalizate lucrările la drumul R16 Bălți-Fălești-Sculeni).
Rețeaua de drumuri publice din Republica Moldova include peste 9300 kilometri, iar cele locale de interes comunal ating cifra de 30 de mii de kilometri.
