Rata anuală a inflației a crescut de la 22,2% în luna martie până la nivelul de 27,1% în luna aprilie din cauza că s-au suprapus mai mulți factori. Pe lângă componenta de import al procesului inflaționist, un factor important care a amplificat inflația este tergiversarea ajustării tarifelor reglementate. Explicațiile au fost date de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, într-o conferință de presă la care a prezentat decizia de politică monetară. Potrivit guvernatorului, prețurile la produsele energetice și produsele alimentare par să fie mai mari decât cele anticipate și, în aceste condiții, vârful inflației ar putea să fie mai mare decât cel prognozat de BNM, transmite IPN.
„Abaterea negativă de 0,3 puncte procentuale a inflației efective de la prognoză pentru luna aprilie curent, alături de întârzierea unor ajustări de tarife și a efectelor secundare anticipate, implică probabilitatea abaterii prognozei inflației pentru trimestrul II 2021. Totodată, situația tensionată în regiune și riscurile escaladării acesteia mențin incertitudinea pronunțată asupra prognozei pe termen mediu a inflației”, explică Octavian Armașu.
Potrivit lui, factorii ce vor determina pe viitor dinamica inflației vor fi în continuare prețurile de import la resursele energetice și produsele alimentare. Acestea din urmă, posibil, vor substitui bunurile provenite din Ucraina, iar efectele pro-inflaționiste respective vor activa factorii de ofertă prin costurile de producție.
Conform datelor BNM, în trimestrul întâi al anului curent rata anuală a inflației a continuat, cu un ritm mai pronunțat decât s-a anticipat, traiectoria ascendentă începută în anul 2021. Astfel, aceasta s-a majorat de la 13,9% în luna decembrie 2021 până la 22,2% în luna martie 2022. Similar perioadei precedente, aceasta s-a plasat în semestrul întâi peste limita superioară a intervalului de 5% ±1,5 puncte procentuale.
