Rolul oamenilor de cultură se manifestă după război prin operele sale care au un impact important în educația generațiilor care vin. De această părere este expertul permanent al proiectului Igor Boțan. „S-a terminat cel de al doilea război mondial și toate ororile războiului au fost din punct de vedere artistic regândite de cei care au scris aceste opere. Acum oamenii de știință din Rusia încerc să justifice războiul din Ucraina, interpretând operele clasicilor ruși… Majoritatea oamenilor de cultură din Rusia susțin fenomenul de „revanșism” care este dezvoltat și promovat acum în Federația Rusă”. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică „Rolurile și responsabilitățile culturii pe vreme de război”, organizată de Agenția de presă IPN. Referindu-se la gradul de responsabilitate a breslei culturale privind
Potrivit lui, acum în Rusia este intens promovat prin intermediul surselor informaționale fenomenul revanșismului care are o bază ideologică. „Dacă ne uităm atent la șirul de articole care au apărut în agenții de stat, cum ar fi RIA Novosti sau în alte publicații, putem observa că în acestea se spune că Rusia a ajuns în momentul când trebuie să-și revendice înapoi teritoriile pe care le-a pierdut în urma disoluției Uniunii Sovietice și a Blocului Comunist. Dacă punem toate aceste lucruri împreună, noi vedem că fenomenul pe care îl avem în Federația Rusă trebuie numit un fel de „revanșism”, iar dacă este așa, atunci lucrurile au o inerție foarte mare. Acest revanșism are și o bază ideologică, filosofică, pe care o dezvoltă și o promovează un șir de oameni de știință care dețin catedre la cele mai prestigioase universități din Federația Rusă. De aceea, dacă ne referim la rolul artiștilor, scriitorilor, acest rol se va manifesta ulterior, după ce acest război se va termina. Actualmente vedem că cei mai curajoși reprezentanți ai domeniului culturii au fost nevoiți să părăsească țara și de peste hotare să-și exprime atitudinea despre ceea ce se întâmplă, iar majoritatea dintre ei s-au conformat și susțin această „operațiune militară” care, de fapt, este un război”, a menționat expertul.
De asemenea, Igor Boțan a comentat reacția oficialilor din Rusia față de contestarea rolului culturii ruse. „Toată lumea când vorbește de Dostoevschi își amintește despre fraza că „armonia lumii nu costă măcar lacrima unui copil” la care Biserica Ortodoxă Rusă dă o interpretare precum că „Dostoevschi nu era împotriva războiului, din contra, el afirmă rolul misianic al Rusiei, rol care poate fi atins și prin războaie”. Nu ne venea a crede că aceste lucruri sunt pronunțate din partea celor care ar trebui să fie un fel de etalon al atitudinii față de pace. Mi se pare că conceptul de revanșism se potrivește cel mai mult la ceea ce vedem astăzi în atitudinea Rusiei față de Ucraina și Europa. Actualmente există o reacție care mi se pare firească față de interpretări ale acestor autori ruși chiar de către cei care au o influență foarte mare în societatea rusească. Atitudinea mea rămâne constantă față de realizările majore pe care le-au avut autorii ruși în muzică, știință, cultură”, a subliniat expertul.
În particular, Igor Boțan a vorbit despre necesitatea susținerii reprezentanților culturii moldovenești. „Cred că oamenii de cultură, de știință din Republica Moldova au un potențial, dar acest potențial nu este valorificat. Noi nu avem o atitudine participativă, proactivă în care oamenilor de știință le-ar fi mult mai confortabil să comunice cu cetățenii. Sunt convins că oamenii de cultură din Republica Moldova au o valoare foarte înaltă, dar manifestarea acesteia nu are loc din cauza inerției și stării de contemplare a majorității cetățenilor noștri”, a conchis expertul.
Dezbaterea publică la tema „Rolurile și responsabilitățile culturii pe vreme de război”, organizată de IPN, a fost ediția a 250-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
