Primii care au dat curs invitaţiei „Cheamă „Unghiul” în localitatea ta să vorbim despre drumuri”, acţiune care face parte din campania de informare „Drumuri bune: oriunde”, au fost locuitorii satului Măgurele. Echipa redacţională a fost alături de cetăţenii satului, unde pe lângă alte subiecte abordate, desigur, că s-a vorbit şi despre calitatea, reparaţia şi extinderea reţelelor de drumuri locale. Construcţia a circa 1,5 kilometri de drum e o investiţie pe care o doresc să fie realizată până la sfârşitul anului acesta locuitorii satului Măgurele. De fapt, este un drum de conexiune între raioanele Ungheni şi Sângerei, care ar face legătura între alte două drumuri reparate în variantă albă din satele acestor raioane – respectiv Măgurele şi Slobozia. El va permite locuitorilor din Măgurele să ajungă cu mult mai repede în raionul vecin.
Sergiu Bodrug, primarul acestui sat, argumentează importanţa investiţiei prin cifre: distanţa între Măgurele şi oraşul Făleşti poate să fie 30 de kilometri, iar între Măgurele şi oraşul Bălţi – 45 de kilometri, pe când pentru a ajunge din această localitate numai până în oraşul Ungheni oamenii trebuie să parcurgă o distanţă de circa 42 de kilometri. Dânsul spune: „Locuitorii satului merg la piaţa din Coşcodeni, Sângerei, din mai multe motive: este mai aproape, dar şi preţurile sunt mai mici, comparativ cu cele din oraşul Ungheni. Presupun că se vor micşora şi preţurile afişate în magazinele din localitatea noastră, căci reprezentanţii multor companii de vânzări din Bălţi vor avea de parcurs până la noi o distanţă cu mult mai mică”.
Interesaţi de construcţia drumului de conexiune sunt şi locuitorii comunei Boghenii Noi, Ungheni, dar şi cei din Bursuceni, Sângerei.
Numai că intenţia de a construi acest drum trebuie să aibă şi acoperire financiară. Sergiu Bodrug spune că în urma discuţiilor purtate şi cu consilierii locali, ar putea fi adoptată o decizie ca banii veniţi din Fondul Rutier pentru anul acesta să fie alocaţi în totalitate pentru reparaţia drumului de conexiune.
Din informaţia preliminară, este specificata suma de circa 90 mii lei. „Dacă ne vor ajuta financiar şi primăriile învecinate, cum ar fi Boghenii Noi şi Bursuceni, de ce să nu profităm, ca până la sfârşitul lui 2017 să avem drumul reparat”, concretizează primarul.
Vom menţiona că drumul respectiv nu este inclus în lista drumurilor ce se află la balanţa Consiliului Raional Ungheni. Deci, nu poate fi vorba de o careva investiţie a consiliului chiar la capitolul reparaţie, întreţinere, cu atât mai mult la construcţie, fie şi în variantă albă. Ludmila Guzun, preşedinta raionului, spune că drumul, care la moment este unul de ţară şi care poate face conexiunea între două raioane, este în gestiunea Administraţiei de Stat a Drumurilor. Deci, decizia de a construi această porţiune de drum îi aparţine acesteia.
„Iazul” de pe stradela Grigore Adam
Pentru locuitorii stradelei Grigore Adam din oraşul Ungheni, schimbarea anotimpurilor este asemenea unei catastrofe ecologice. Odată cu topirea zăpezii sau cu ocazia primei ploi de vară aici se formează un „iaz”, iar apa în orice moment poate inunda nu doar grădinile oamenilor, în pericol fiind chiar şi casele. Acest lucru s-a întâmplat şi săptămâna trecută, odată cu topirea omătului. Locuitorii, deja obişnuiţi cu o asemenea calamitate, înarmaţi cu hârleţe au încercat să facă diguri pentru ca apa cât de puţin să ocolească casele lor. Cel mai mult a avut de suferit gospodăria Elenei Litviniuc. Din cauza apei acumulate, dânsa nici nu poate intra în curtea casei. „Ne confruntăm cu această problemă încă din anul 2009. Am făcut apel către autorităţi, ne-au promis că vor repara drumul şi doar atât”, spune indignată interlocutoarea. „De-i vară, de-i iarnă, aici se acumulează apa de pe stradă”, spune vecinul acesteia, Petru Straticiuc.
Totuşi, cu câţiva ani în urmă autorităţile au făcut eforturi pentru a redresa situaţia: s-a construit un trotuar din deşeuri de construcţie pentru ca locuitorii să aibă acces spre strada Ştefan cel Mare. Doar că din aşa-zisul trotuar nu a rămas nici urmă – apa l-a spălat şi pe acesta. La fel, li s-a promis că va fi construită o fântână de acumulare a apei, doar că numai la vorbe s-au limitat.
La insistenţa locuitorilor şi la cererea responsabililor de la primărie, la faţa locului s-au deplasat muncitorii de la ÎM „Apă-Canal”. Potrivit lui Petru Scutaru, directorul întreprinderii, au fost pompate în jur de 20 tone de apă, ceea ce presupune jumătate din toată cantitatea acumulată pe stradă. Dânsul menţionează că trebuie construită o fântână de captare a apelor pluviale, dar între timp apa ar putea fi pompată în grădinile oamenilor cu ajutorul unei pompe electrice. Întreprinderea însă nu dispune de astfel de tehnică, dar nici nu ţine de competenţa ei.
Cristofor Codreanu, viceprimarul oraşului, spune că vina o poartă mai mult un cetăţean, care din încăpăţânarea lui, după ce şi-a construit casa în această zonă, a astupat şi canalul prin care curgeau apele pluviale. Din spusele viceprimarului, autorităţile intenţionează să încheie un contract adiţional pentru construcţia unui sistem de scurgere a apelor pluviale care va fi prelungit până la sistemul, lucrările la care au fost începute pe strada Ştefan cel Mare.
Până la apariţia materialului, toată apa a fost pompată de către echipa de muncitori de la ÎM „Servicii Comunale Ungheni”.
Această rubrică este realizată cu suportul financiar al Ambasadei Finlandei la Bucureşti.
Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine autorului şi nu neapărat reflectă poziţia Ambasadei.
