Ziarul a scris în repetate rânduri despre calitatea apei în izvoarele din oraşul Ungheni. Cu jumătate de an în urmă, în articolul „Dulce-i apa de izvor” („Unghiul”, nr. 31 din 12.08.2016) s-a menţionat că chestiunea se află la controlul primăriei şi chiar s-ar munci la o strategie privind amenajarea izvoarelor din localitate. Doar că pentru aceasta nu vor fi folosiţi bani din bugetul local şi vor încerca să găsească agenţi economici interesaţi.
Locuitorul din Ungheni, Dumitru Ungureanu, a pus o întrebare: are primăria vreo tangenţă cu calitatea apei în fântâni, izvoare, deoarece el nu are îndoieli că ea ar fi rea? Înainte deseori lua apă din izvorul de lângă podul ce uneşte cartierul Dănuţeni şi centrul oraşului. Apoi a început să observe că atunci când fierbe, deasupra se ridică o „cuşmă” de spumă. Ce e asta?
Totodată, într-un timp vedea deseori cum venea o maşină cu vreo zece butelii de 15-20 de litri, şoferul le umplea cu apă şi le ducea. Interlocutorul presupune că vreo întreprindere lua apă pentru cooler. De aceea, dacă nu poartă răspundere de calitatea apei, primăria cel puţin ar putea instala o placă pe care să scrie o avertizare privind calitatea rea a apei în fântâni şi în acest izvor.
Serghei Malenda, medic igienist la Centrul Sănătate Publică Ungheni, a explicat că o dată pe an se face analiza apei din izvoare. Rezultatele arată un conţinut de nitraţi ce depăşeşte normele de 2-4 ori. Interlocutorul a atenţionat că e foarte periculos să consumi această apă, în special, pentru femeile însărcinate şi copii. Dânsul a explicat foarte amănunţit ce se produce în organism în acest caz, dar noi trebuie să ţinem minte că nitraţii sunt periculoşi mai ales pentru copiii mici.
Ce-i drept, dânsul a menţionat că în ţara noastră norma de nitraţi constituie 50 mg/l, în Europa – 100 şi acolo se consideră că nu sunt atât de periculoşi.
În ce priveşte fântânile care în Ungheni sunt în număr de peste 300, numai 12 s-ar afla în evidenţa serviciului comunal. Potrivit interlocutorului, în repetate rânduri au abordat chestiunea că în oraş sunt peste 100 de fântâni ale nimănui. Nu ar dori să le ia la evidenţă motivând prin faptul că nu ei le-au construit. Da, le-au construit oamenii, dar se află pe teritoriul bisericilor, spitalelor, pe străzi şi foarte mulţi iau apă din ele, de aceea sunt publice şi primăria e obligată să le ia în evidenţă. Dar chestiunea deocamdată rămâne deschisă.
Specialistul e de acord că nu ar fi rău să se instaleze pe sursele acvatice plăcuţe cu avertizări sau informaţii privind calitatea apei. Apropo, cu 10 ani în urmă, în cadrul unui proiect, au fost evaluate fântânile în 20 de localităţi din raion, s-au confecţionat şi s-au instalat la fântâni plăci de diferite culori – roşu însemna că apa e rea, galben – e acceptabilă, verde – e bună, pe ele era indicată data şi rezultatele analizelor. Însă a doua zi ele nu mai erau. Când i-au întrebat pe primari, aceştia au spus că oamenii le-au scos. Imaginaţi-vă că pe fântâna dvs. atârnă o placă roşie, nimeni nu doreşte să ia apă, iar stăpânul vrea sa vină, să scoată apă. Ar fi bine să existe asemenea plăcuţe. Însă atât timp cât primăria nu a luat fântânile la evidenţă, nimeni nu va face acest lucru, în plus, e nevoie de bani. În acelaşi timp, cine îşi va asuma responsabilitatea pentru păstrarea acestor plăcuţe?
În ce priveşte „cuşma” de pe apă, specialistul a menţionat că e posibilă din cauza majorării nivelului de clorizi din apă. Iar internetul ne-a spus că date privind influenţa nocivă a concentraţiei înalte de clorizi asupra omului nu există.
