Aceste alegeri din primul tur al alegerilor prezidențiale mi-au lăsat oarecum un gust amar… Zic asta, deoarece, cu regret, tinerii au fost cei care s-au prezentat în cel mai mic număr. Dezamăgiți sau poate nepăsători? O fi fost ploaia ciobănească de vină sau frica de Covid? Nu știu, dar se pare că fiecare a avut motivul lui pentru care a preferat să stea acasă în duminica scrutinului. Un motiv deloc plauzibil…
Să știi că cineva îți hotărăște soarta, și tu stai bine mersi acasă… Când țara se află la mare ananghie, și ție, tinere, să nu-ți pese nici acum de viitorul acestei țări, pe care l-ai putea trăi în bine acasă, fără să apuci drumul pribegiei, e mai mul decât o crimă… O crimă față de propria-ți soartă…
Schimbarea începe cu generația tânără, pentru că anume oamenii tineri știu foarte bine ce vor. Foarte bine au știut ce au vrut și tinerii noștri din diasporă care, fiind plecați în diferite colțuri ale lumii, totuși în ziua alegerilor au parcurs zeci de kilometri pentru a vota, care au cântat, care au îmbrăcat costumul popular în semn de respect pentru țara lor de baștină, Moldova.
Dar de ce nu privesc situația cu același entuziasm tinerii de aici, de acasă? Pentru că de fiecare dată, la fiecare patru ani, s-a dat impresia că tinerii sunt lăsați undeva în umbră, atragerea lor la vot fiind în primul și în primul rând o responsabilitate a clasei politice. Candidații nu spun nimic despre tineret! Există doar ceea ce se numește campanie „go to vote”: a mobiliza lumea să iasă la vot.
Cât despre tineri, nimic… asta și îi decepționează, îi lasă total indiferenți. Pasivitatea din partea tânărului alegător este un răspuns la inacțiunile politicienilor. A dispărut acel dialog dintre el și politician, acesta din urmă fiind foarte rupt de tot ce înseamnă realitățile tinerilor. Și de aici apar și întrebările gen: „Eu mă implic în politică, dar ce o să am din asta?” sau „De parcă votul meu ar conta…”.
Ba contează, deoarece implicarea fiecărui tânăr este primordială, și mai ales acum, când se decide soarta noastră și a întregii țări, pentru următorii patru ani.
