Din octombrie ratele la credite, indiferent de tipul lor, va crește și nu ușor, ci substanțial. Mii de oameni din Republica Moldova stau cu sufletul la gură și cu teama în suflet că nu vor face față noilor scumpiri.
Se formează un front invizibil, care e cauzat de stresul la care suntem supuși continuu din 2020 și până în prezent. Am trecut printr-o criză sanitară, efectele căreia abia acum le resimțim din plin. Atunci au fost adoptate decizii drastice, care au dus la problemele actuale, lipsă de personal, prețuri ridicate, afaceri închise etc. Iar din februarie 2022 mai avem și criza energetică, provocată de războiul din Ucraina.
Capac la toate pune și războiul informațional. Tot ceea ce se întâmplă în țara vecină este amplificat de tehnologiile avansate, trăim într-o eră digitală avansată și informația circulă rapid, într-un timp foarte scurt. Lucru care de cele mai multe ori nu e pozitiv, pentru că multe dintre informații care ajung la consumator sunt eronate, false, rău-voitoare. Ceea ce duce la destabilizarea populației, crearea unui haos, care fac ca o parte din societate să sufere, iar alții să profite.
Efectul pentru omul de rând se materializează, în primul rând, pe faptul că plătește mult mai mult pentru produsele necesare pentru traiul de zi cu zi.
Nu știu cât de mult cred oamenii că sunt afectați de război, dar urmările sunt în multe domenii, încât oamenii nu realizează care este, de fapt, cauza lor.
Tot ce trebuie să facem în aceste zile este să fim foarte selectivi cu privire la informațiile pe care le accesăm sau le privim la posturile TV. Frontul invizibil sunt miile de oameni din Republica Moldova care stau cu sufletul la gură și cu teama în suflet că nu vor face față noilor scumpiri.
De aceea, iată câteva criterii de ajutor în acest sens: (1) Se recomandă o doză de neîncredere. Cine foloseşte Internetul, inclusiv serviciile de Messenger, ar trebui s-o facă cu o doză sănătoasă de neîncredere, să nu ia totul drept adevăr; (2) Cine se află în spate? Fake news ajung la oameni adesea ca postare pe platforme de genul Facebook, Twitter sau Instagram. Uitaţi-vă mai atent la contul prin care sunt răspândite. Poate că în spatele acelui cont nici nu se află o persoană reală, ci este vorba de un aşa-numit troll (cont fals); (3) Este adevărat ce se afirmă? Pentru a putea afla mai multe despre tema respectivă puteţi face o investigaţie cu ajutorul motoarelor de căutare. Dacă un politician a comis o gafă sau s-a întâmplat ceva extraordinar, ştirea se poate de obicei găsi şi pe alte pagini, adesea ale unor companii media de prestigiu. Şi paginile organelor şi instituţiilor oficiale sunt o sursă de informaţie credibilă. Există de asemenea diverse pagini web dedicate elucidării de fake news. Poate găsiţi acolo un articol care demască informaţia respectivă drept fake news(stopfals.md); (4) Nu transmiteţi orice mai departe! În calitate de utilizator al Internetului puteţi contribui la limitarea influenţei negative exercitate de fake news prin a nu trimite mai departe nechibzuit tot ce v-a fost trimis. Fiindcă dezinformările nu se propagă cel mai adesea intenţionat şi din rea voinţă, ci din neatenţie sau din imbold emoţional. Cel mai bine nu daţi informaţia mai departe dacă aveţi dubii în privinţa sursei şi credibilităţii ei. (Sursa criteriilor de selectare a informațiilor: dw.com).
