Bunuri în valoare 1,9 miliarde de lei, ale unei bănci comerciale, figurantă în dosarul ce vizează frauda bancară, au fost puse sub sechestru. Procuratura Generală, care a solicitat instanței punerea sub sechestru, menționează că pin această acțiune se urmărește scopul „reparării prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunilor de spălare de bani în interesul unui grup criminal organizat și abuz de serviciu, cu eventuala confiscare specială a acestora, în folosul statului”, transmite IPN.
Într-un comunicat de presă al PG se menționează că este vorba despre 54 de autoturisme, 24 de imobile și patru autospeciale – în valoare de 58 de milioane de lei, precum și de 114 valori mobiliare de stat în sumă de 1,85 miliarde de lei.
Potrivit încheierii, a fost emis mandat judecătoresc, care se execută imediat, iar responsabilitatea executării este pusă în sarcina procurorilor și Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale a Centrului Naţional Anticorupţie.
Într-un comunicat de presă emis de Victoriabank, instituția bancară menționează că „este surprinsă de includerea sa în acest caz, care vizează evenimente petrecute în sistemul bancar din Republica Moldova cu șase ani în urmă, după o perioadă atât de lungă de la derularea faptelor”.
„De asemenea, banca este suprinsă de faptul că informaţiile legate de situaţie circulă în spaţiul public fără ca banca să fi fost informată. În opinia noastră, Victoriabank, în forma sa actuală și după transformarea începută în 2018, nu are legătură cu cauza cercetată de autorități. Pentru a demonstra acest lucru, Victoriabank colaborează cu autoritățile și așteaptă etapele următoare ale procesului”, se spune în cumunicatul băncii.
Instituția mai precizează că „acționarii internaționali, Banca Transilvania și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, dar și cei locali, inclusiv fondatori ai Victoriabank, al căror scop este să contribuie la modernizarea sistemului bancar din Moldova și să susțină creșterea economică a țării, sunt neplăcut surprinși de situație și consideră că acțiunile recente reprezintă o amenințare a stabilității financiar-bancare și o piedică în dezvoltarea țării”.