Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, marcată anual la 3 mai, am stat de vorbă cu mai mulți tineri din Republica Moldova și din diasporă, pentru a înțelege cum percep ei rolul presei, câtă încredere au în ea și cum văd viitorul jurnalismului în epoca inteligenței artificiale.
Ocupă presa un rol important în societate?
Majoritatea respon-denților consideră că presa este esențială pentru o societate democratică și bine informată. „Presa este ca o lumină aprinsă într-o cameră întunecată – fără ea, ne-am rătăci printre zvonuri, manipulări și incertitudini”, afirmă Mihaela Ciubuc, studentă în anul I la Universitatea din Oradea.
Vladimir Bîrzoi a finisat studiile în jurnalism la USM. În viziunea lui, presa este un instrument important de control civic: „Imaginează-ți un primar care știe că jurnaliștii dintr-o redacție urmăresc cu atenție activitatea sa, verifică deciziile din Registrul Actelor Locale, contractele publice de pe platforma Mtender și declarațiile de avere. Într-un astfel de context, este mult mai probabil ca el să acționeze cu responsabilitate și transparență, știind că este supravegheat. Astfel, presa contribuie activ la buna guvernare și la protejarea interesului public”.
Siuzanna Bucica, studentă în cadrul Universității din București, atrage atenția asupra rolului dublu al presei: „…presa poate susține sau contesta o anumită idee, o viziune politică și oferi o informație de care, probabil, ai avea nevoie, dar din păcate e și o armă a manipulării în mâinile persoanelor nepotrivite.”
Este presa din Republica Moldova liberă?
Opiniile tinerilor sunt împărțite, dar există un consens privind influențele politice și economice asupra redacțiilor din Republica Moldova.
Laur Cozma, elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu”, din orașul Ungheni, afirmă că „Presa din Republica Moldova este parțial liberă.”, iar Siuzanna remarcă faptul că răspunsul la această întrebare poate fi afirmat cu certitudine doar în urma unei analize mai complexe și că „O întrebare mai bună ar fi dacă avem o presă coruptă. Desigur avem o presă mult mai liberă decât cea a unei țări totalitare, dar în mod evident avem și loc de a crește această libertate”, subliniază tânăra.
Vladimir este mai optimist: „Consider că presa din Republica Moldova se bucură de un grad mare de libertate. Prietenesc personal cu jurnaliști care își desfășoară activitatea independent și care au posibilitatea de a aborda subiecte diverse, fără constrângeri directe”.
„Presa din Republica Moldova se află pe un drum complex”, marchează Dan Roșca. „Există redacții independente și jurnaliști curajoși, dar, în același timp, există și influențe politice sau economice care limitează libertatea editorială”. El a mai menționat că deși presa este un spațiu care evoluează și se transformă, trebuie să fim mereu vigilenți.
Au încredere tinerii în știrile ce apar zilnic?
Toți cei intervievați declară că urmăresc știrile zilnic, însă încrederea în conținut variază.
Părerile lui Laur și Vladimir coincid. Ambii ne-au destăinuit că monitorizează noutățile zilnic. „În ceea ce privește încrederea, adopt o atitudine critică: citesc informațiile din mai multe surse, le compar și îmi formez propria opinie”, accentuează Vladimir. Mihaela preferă să urmărească știrile mai mult pe platformele online, dar le citește critic și analizează la rece fiecare informație. „Încerc să fiu atentă la sursă și să nu cred imediat orice titlu”, punctează ea.
TOP-ul redacțiilor pe care tinerii le-au numit credibile
Printre instituțiile media considerate de încredere se regăsesc: Ziarul de Gardă (menționat de toți respondenții), TV8 (Laur, Mihaela, Dan, Siuzanna), Diez.md (Siuzanna, Dan, Vladimir, Mihaela), Europa Liberă Moldova (Mihaela, Dan, Siuzanna), Agora.md (Laur, Dan, Mihaela), Moldova.org (Laur, Dan), RISE Moldova (Vladimir), Cu Sens (Vladimir), Unghiul (Vladimir)
„Educația media este una dintre prioritățile mele în lucrul cu voluntarii”
Dan Roșca activează în calitate de lucrător de tineret și coordonator al grupului local de voluntari #HaiUngheni. El identifică un șir de provocări actuale cu care se confruntă presa: „Manipularea, polarizarea societății, presiunea financiară și atacurile asupra jurnaliștilor. În plus, concurența cu rețelele de socializare, unde știrile false se răspândesc mai repede decât știrile verificate, este o provocare enormă. De aceea este important să investim în educația media, în special în rândul tinerilor. Aceasta este una dintre prioritățile mele în lucrul cu voluntarii”, specifică Dan.
Va deveni presa inutilă în era inteligenței artificiale?
Respondenții sunt de acord că presa va trebui să se adapteze noilor tehnologii apărute pe piața internațională, dar nu va deveni inutilă.
Vladimir consideră că inteligența artificială va aduce un plus de valoare jurnalismului. „Departe de a înlocui presa, IA-ul poate automatiza sarcinile repetitive și migăloase, oferindu- le jurnaliștilor mai mult timp pentru creație, analiză profundă și relatare umanizată. Astfel, conținutul jurnalistic ar putea deveni mai autentic, mai relevant și mai apropiat de public”, menționează tânărul.
Siuzanna precizează că, deși inteligența artificială poate, desigur, să ofere un șir de oportunități de dezvoltare a jurnalismului, ea niciodată nu va putea înlocui activitatea unui jurnalist care scrie cu suflet, care simte și care își cunoaște bine meseria. Ea subliniază că „IA are nevoie de o persoană umană care să îl poată conduce, care să-i ofere sarcinile, să ducă textul la un bun sfârșit … el e doar un algoritm, un instrument în mâna meșterului”. Laur crede că rețelele sociale vor continua să schimbe modul în care sunt consumate știrile, ceea ce poate reprezenta atât o oportunitate, cât și un risc în ceea ce privește dezinformarea. „Nu cred că presa va deveni inutilă, dar, cu siguranță, va trebui să se adapteze”, susține el. Mihaela adaugă că: „Chiar dacă inteligența artificială evoluează și rețelele sociale sunt tot mai folosite, tot va fi nevoie de jurnaliste și jurnaliști care să verifice informațiile, să pună întrebări incomode și să analizeze în profunzime. Jurnalismul de calitate va rămâne esențial pentru o societate bine informată”.
