Mulți dintre ungheneni, mă refer la toți locuitorii raionului Ungheni, nu vor uita dimineața de 9 august 2012, când 11 oameni au decedat, iar alți zeci de pasageri ai autocarului de pe ruta Morenii Noi – Ungheni s-au ales cu traume pentru întreaga viață. Ipoteza principală, care ar sta la baza acestui accident grav, este că frânele unității de transport au cedat. Asta denotă că microbuzul era defect, dar și că era supraîncărcat.
La aproape 10 ani de la acel teribil și groaznic accident rutier calitatea transportului public nu s-a schimbat major și numărul de oameni tot a rămas neschimbat, adică mai mulți decât capacitatea locurilor din maxi-taxi. Ca exemplu ne servește incidentul din săptămâna trecută din orașul Ungheni, când o fetiță de trei ani a căzut în timp ce un microbuz, de pe o cursă din raza municipiului, mergea. Copilul cred că s-a născut în cămașă, fiindcă nu a pățit nimic decât că a tras o sperietură zdravănă.
Dar să ne imaginăm și partea cealaltă a situației. Cine răspunde în acest caz pentru o asemenea tragedie? De ani buni tot se semnalează că transportul în comun din orașul Ungheni e defectuos, că la orele de vârf mașina e plină până în punctul când nu se mai poate închide ușa, exact ca în cazul cu fetița, și riscăm să ajungem fix în mijlocul străzii sub roțile unor autoturisme aflate în trafic, ori au un grafic haotic, oamenii așteptând minute în șir o mașină în vânt și ploaie, chiar dacă s-au construit stații în oraș locuitorii sunt de părerea că acestea nu le-ar asigura condiții decente atunci când timpul de afară nu e favorabil. Ca dovadă a celor spuse mai mulți ungheneni au înaintat și o petiție prin care solicită: 1. prezentarea de către Primăria municipiului Ungheni, în egală măsură cu Societățile și Întreprinderile sus-menționate (E vorba de Societățile cu Răspunderea Limitată ,,Nizor-Lux”, Rincor-Prim” și Întreprinderea Individuală ,,Andrei Cozmolici”, cei care asigură transportul public în municipiul Ungheni ), a unui plan exact și explicit de modernizare a flotei de microbuze și autobuze angajate în transportul municipal din municipiul Ungheni, precum și unui caiet de sarcini care ar stabili condițiile de siguranță, confort și frecvență pentru serviciul public de transport în cadrul municipiului; 2. prezentarea de către întreprinderile și societățile sus-menționate a unor măsuri imediate și de termen mediu menite pentru asigurarea siguranței și confortului pasagerilor care utilizează serviciile de transport municipal; 3. elaborarea unei grup deschis de lucru / platformă de comunicare „Ungheni pentru Transport Decent” la nivelul Consiliului Municipal care ar include nu doar consilieri municipali și reprezentanți ai companiilor implicate în transportul municipal, dar și cetățeni interesați și reprezentanți ai societății civile; 4. prezentarea răspunsurilor către această petiție în format public prin intermediul rețelelor sociale și presei scrise.
Am speranța că toți cei menționați să fie receptivi și să înceapă discuțiile pentru soluționarea acestei probleme și că nu vor lăsa, Doamne ferește și păzește, să se mai repete cazul „Morenii Noi”.
