Proiectul de construcție a hidrocentralelor peste Nistru de către Ucraina figurează în Strategia ucraineană de dezvoltare a sectorului energetic începând din 2016. Potrivit lui Dorin Dușciac, ex-viceministru al mediului în perioada 2014-2015, atât timp cât proiectul respectiv figurează în lista de priorități a țării vecine se poate vorbi doar de o suspendare și nu de o abandonare a acestuia. „Ucraina poate reveni oricând la continuarea proiectului în modul în care se preconiza a fi realizat până în 2018”, a declarat Dorin Dușciac în cadrul unui eveniment public, transmite IPN.
Ex-viceministrul a remarcat că ar trebui să fie duse până la capăt două studii privind impactul de mediu și impactul social al complexului hidroenergetic Nistrul de Sus și în conformitate cu concluziile acestora să fie adoptate deciziile, în interesul populației de pe ambele maluri ale Nistrului. Potrivit lui, este vorba de circa cinci milioane de locuitori din această regiune care își asigură apa potabilă din Nistru. „Dacă proiectul va fi dus la îndeplinire în versiunea sa inițială, securitatea alimentării cu apă a acestor oameni va fi pusă în pericol, inclusiv a locuitorilor din municipiul Chișinău”, a spus acesta.
Construirea a șase hidrocentrale pe Nistru, alături de două care mai există în Novodnestrovsk și în aval de Novodnestrovsk nu acoperă nici 3% din necesarul Ucrainei, declară Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova. Potrivit lui, ucrainenii au interes mai mult pentru apă, deoarece înțeleg că din cauza schimbărilor climaterice partea de vest și sud a Ucrainei este săracă în apă, iar Nistrul are un rol deosebit, care asigură cu apă mai multe orașe mari.
Alecu Reniță consideră că se poate de administrat râul în așa fel ca să aibă toți apă și Nistrul să rămână viu. Însă, în contextul în care proiectul Ucrainei privind construcția Complexului hidroenergetic Dnestrovsk prevede construcția de baraje, acest lucru nu este posibil. Asta, pentru că, spune ecologistul, apa din lacurile care apar când se fac baraje, se evaporă și se colmatează, reprezentând astfel „un model primitiv de a bara fluviul”. Potrivit lui, dimpotrivă, râul trebuie ajutat să aibă inundație și atunci va fi foarte bine și pentru râu și pentru populație.
Victor Parlicov, expert în energetică, consideră că stoparea proiectului a avut loc în special pentru că Ucraina și Moldova sunt parte la Acordul de Asociere cu UE și Convențiile la care au aderat ele în procesul semnării Acordului de Asociere prevăd niște reguli clare, universale la nivel european care de fapt au și servit temei juridic pentru a opri procesele inițiate. El mai spune că problema proiectului ține anume de faptul că se axează pe construirea de baraje, lucru care generează probleme ce țin de partea ecologică și schimbând dinamica vieții unui râu.
