Ce-am da, dacă ar fi actuală o așa lege, ca pensionarii să nu achite serviciile comunale sau să le achite pe jumătate! Ar fi o minune dumnezeiască….
Vedem la TV, citim presa și ni se ridică părul măciucă-n sus, transpirăm, când aflăm, cât de bogați sunt miniștrii din guvernul Chicu și nu numai!
Sute de hectare de pământ, apartamente în Chișinău sau în suburbiile lui de zeci de metri patrați, case etajate, vile scumpe, mașini luxoase de mii de euro, conturi în bănci… Ce mame i-au născut, ce noroc a mai dat peste ei!
Dar noi, deși am lucrat o viață în acest colțișor de țară cinstit și curat, n-avem nimic; copiii noștri cu facultăți lucrează peste hotare te miri ce, locuiesc cu chirie, plătind statului respectiv bani în mod cinstit. Ei dorm fără frică în ungherașele lor, n-au camere de luat vederi, nu-i păzesc gărzile de corp, creditele le-ntorc cinstit și la timp înapoi la stat… Nu ca la noi ”făptașii” – la paștele calului.
Despre noi, cei rămași aici, nu trăim, ci supraviețuim. Uneori ne rugăm Domnului să ne ia cât mai repede din viață, n-avem poftă de-a mai trăi. Am obosit de viață, suntem o povară chiar și pentru copiii noștri.
Vă trebuie vouă, guvernanților, UE, vă trebuie vouă România? Formal, pentru ajutor! Aveți nevoie de limbă română, de istorie adevărată?! Nu! Ne este rușine chiar de moldovenii și rușii noștri. Se vând pentru câțiva arginți lui Iuda. Cu copii în Europa, SUA sau Canada, dar votează obligatoriu hoții. Populația la noi are orbul găinilor. Păcat, că strămoșii noștri, care-au ținut la valorile creștine, la obiceiuri și datini, nu mai sunt în viață. Ei, care-și luau căciulile de pe cap când mergeau pe lângă biserică, care se-nchinau până la pământ vârstnicilor, învățătorilor, celor maturi, ci și copiilor. Ce s-a ales azi din țăranii simpli și modești de la sate!
Ce păcat, că guvernul M. Sandu a căzut! Astfel de oameni cinstiți și modești, deștepți, toleranți (în persoana M. S.), dornici de a face ceva în țară, vin la 20-30-50 sau 100 de ani! Au vrut și-au început să dezoligarhizeze țara, să-i bage la dubă pe cei vinovați și certați cu legea. Dar li s-au pus piedici, n-au putut lucra ”cu cărțile pe față”.
Ați reușit! Ați dat-o jos pe Maia Sandu, pe această furnicuță mică, harnică și fără sprijin de niciunde. Fără pile, fără rude, un ghiocel apărut de sub zăpadă, căruia i-ați tăiat capul. V-a fost frică, vouă, o haită de câini, care ați stat la pândă, pentru a adulmeca și a împărți prada. Ce vă mai lipsește oare? ”Tabacioc este, vodkă este, femei sunt, muzică este…”.
Obraz, rușine, credință, omenie nu-i. Nu-i și nici n-o să fie!
Numai pe Dumnezeu nu-l puteți cumpăra. El are să taie în voi și-n urmașii voștri ca-n carne vie. Dar are să fie târziu…
Deștepții, cinstiții și nu numai lasă mâinile-n jos, își fac bagajele și pleacă. ”Dacă vrei să distrugi un popor, lipsește-l de istorie și limbă…”.
Ciuma roșie a pus din nou copita peste ”acest strugure de poamă” ca-n ”40-44…
Tare ne e frică nouă, celor care mai cunoaștem puțină istorie, că nu vom mai putea scăpa de râie. Nordul țării – roșu și mafiotizat, Bălțiul – roșu și rusificat, sudul – roșu și vlahizat, Chișinăul nostru drag, speranța noastră – furat și el, îmbrobodit de-a binelea.
Să deschidem larg ușile caselor noastre, ca să dispară aerul greu și roșu al trecutului și să intre aerul Apusului, al reînvierii, reîmprospătării. Să fim atenți la alegerile viitoare, să alegem grâul din neghină…
Cu dragoste de neam, cu amar pe suflet și plină de deznădejde
