La alegerile prezidențiale din 1 noiembrie ar putea concura cel mult opt candidați. Șase au fost înregistrați, iar dosarele altor doi sunt în proces de examinare. Comentatorul politic Ion Tăbârță crede acest număr elucidează tabloul politic actual al principalelor partide politice din Republica Moldova. O excepție o constituie Partidul Democrat, care nu și-a înaintat un candidat pentru scrutinul prezidențial.
„Practic toate partidele influente au propriul candidat, cu excepția Partidului Democrat, care trece printr-un proces de resetare sau chiar reformare după plecarea lui Vlad Plahotniuc, dar și după plecările din formațiune, după acele rupturi, dezmembrări. Cumva surprinde faptul că PDM nu are un candidat”, a opinat Ion Tăbârță, contactat de IPN.
Comentatorul politic a menționat că, pentru aceste alegeri, a fost vizibil că este destul de complicată participarea pentru cei care decid să candideze independent. În lipsa partidelor și a structurilor teritoriale, a fost dificil procesul de colectare a semnăturilor pentru înregistrare.
O incertitudine rămâne legată de Andrian Candu, liderul Partidului Pro Moldova (pe care CEC nu l-a înregistrat în calitate de concurent electoral, n.r.). În opinia sa, nu este clar ce s-a întâmplat: fie că a fost folosită o bază de date a PDM și aceasta nu a conținut date verifice, fie este vorba despre neînregistrate regizată, pentru a simula o bătălie dintre Igor Dodon și Andrian Candu. „Spun asta, reieșind din ceea ce se întâmplă în culisele politicii moldovenești și toate discuțiile care se duc referitor la reconfigurarea guvernării, după alegeri, prin implicarea Partidului Șor și Pro Moldova în actul guvernării. Aici, cu această neînregistrare, ulterior vom afla mai clar ce a fost – o procedură tehnică căreia acest partid nu i-a făcut față sau avem o invenție a polit-tehnologilor socialiști- Pro-Moldova”, a spus Ion Tăbârță.
În viziunea s, numărul de opt concurenți electorali este firesc pentru un scrutin de acest tip. La prezidențialele din 1996 au fost șapte candidați, iar în anul 2016 au mai mulți. Însă, comentatorul atrage atenția că la scrutinul prezidențial precedent au fost spolieri, intenționat plasați de Vlad Plahotniuc, pentru a dispersa voturile electoratului de dreapta. Și dacă sunt scoși spolierii, ajungem la cifra de șapte-opt, cifră care elucidează tabloul politic al principalelor partide politice.
Ion Tăbârță a mai spus că în această cursă sunt dispute locale – între Igor Dodon și Renato Usatîi, pe stânga, între Maia Sandu și Andrei Năstase, pe dreapta, între Dorin Chirtoacă și Octavian Țîcu, pe segmentul unionist. „Alta este problema, să nu fie repetată greșeală alegerilor locale din Chișinău, din 2019. Or, atunci partidele de dreapta s-au cotonogit atât de tare în primul tur, încât în turul doi o bună parte a electoratului de dreapta, în mod special unionist, nu s-a prezentat la urne. Iar ca urmare capitala a fost câștigată, în premieră, de un candidat al socialiștilor”, a remarcat comentatorul.
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie a început astăzi, 2 octombrie. În cursă sunt înregistrați șase candidați: Renato Usatîi (Partidul Nostru), Andrei Năstase (Platforma DA), Tudor Deliu (PLDM), Igor Dodon (independent), Violeta Ivanov (Partidul Șor), Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate). CEC mai urmează să decidă cu privire la înregistrarea în cursă a doi pretendenți: Octavian Țîcu (Partidul Unității Naționale) și Dorin Chirtoacă (Blocul Electoral UNIREA).
