Nu am scris scrisori de mult timp, dar acum am decis. Am văzut secvențe la televizor, că în Capitală se pregătesc pentru deschiderea restaurantelor. Jurnaliștii au arătat ospătarul cu mască și mănuși, după care mâinile rămân încrețite pentru că pe căldură transpiră în cauciuc. Nu știu de ce fata jurnalistă nu s-a îmbrăcat și ea ca o ospătară, acum este la modă printre ziariști să reprezinte persoana despre care vorbește.
Poate pentru că nu era vorba despre ospătar, ci despre tratarea suprafețelor, lucru pe care îl vor face în restaurant după fiecare vizitator. Era interesant să urmărești cum dezinfectantul foarte frumos a fost pulverizat peste tot ce era pe masă, au trecut și peste scaune.
Mă întreb, cu ce tratează mesele și scaunele? De ce a apărut o oarecare neîncredere? Pentru că prea bine îi cunosc pe oameni. Ne place să păcălim, să mințim, să înșfăcăm ceva dacă este posibil. Cineva poate reproșa, nu cumva judec despre ceilalți după mine? Desigur că nu, pur și simplu știu specia umană, de ce sunt unii capabili și cât de iresponsabili pot fi. Prin urmare, nu am încredere în toți acești dezinfectanți tocmai pentru că nu cred în persoana responsabilă de antiseptic.
Citiți: „Ingredient activ al antisepticului pentru mâini (doar pentru mâini) poate fi isopropanolul, etanolul, n-propanolul sau povidona-iod. Excipienții includ de obicei un agent de îngroșare, cum ar fi acidul poliacrilic, umectanți cum ar fi glicerina, precum și propilenglicol și uleiuri esențiale de plante”. Ce ați aflat din aceste informații? Eu, cu excepția glicerinei și a uleiurilor esențiale, nu sunt de acord cu nimic.
Pentru că nu știu ce înseamnă toate aceste „propanoluri”. Se pare că este un fel de alcool monohidroxilic care este toxic și, fiind inhalat în concentrații mari de vapori, poate influența asupra organismului. Împreună cu aerul sub formă de abur, formează un amestec exploziv.
Voi mai spune un lucru. Când de câteva ori s-au împrăștiat niște dezinfectanți prin curțile noastre – ușile de la intrare sunt încă murdare, s-a spălat asfaltul cu peria, vecinii au început să se plângă de durere în gât și de tuse. Când a plouat, în aer plutea un miros atât de înțepător, încât oamenii se întrebau a ce miroase.
Nu vreau să pun întrebări redacției ziarului și angajații săi nu trebuie să caute răspunsuri, deoarece se zice că totul este în regulă, totul este verificat, recomandat. Din păcate, știu prețul tuturor acestor recomandări și am decis doar să îmi exprim îndoielile.
