7 martie 2020 – primul caz de COVID-19 în Republica Moldova. Tot atunci autoritățile publice centrale iau decizii care impun populației restricții și reguli de protecție care au scopul de a-i proteja de o posibilă infectare.
Una dintre recomandările de prevenire a contaminării a fost și este, la moment purtarea măștilor. Și dacă până în martie erau aruncate vraiște pungi de plastic, mucuri de țigară, sticle, acum și măștile, nefiind eliminate corespunzător.
Acestea pe lângă faptul că au o dată de expirare și trebuie schimbate frecvent pentru a ne asigura o protecție cât mai eficientă, mai prezintă și un real pericol pentru mediu dacă sunt aruncate oriunde în stradă, câmpuri, păduri etc. În primul rând, din cauza materialului din care sunt fabricate, polipropilena, care nu se dezintegrează ușor în mediu, dar și a faptului că acestea, odată folosite, sunt acoperite cu bacterii. Astfel, devin purtătoare de virus, ducând în consecință la răspândirea de COVID-19 (dacă facem referire la situația din ziua de azi), iar animalele le pot confunda lesne cu mâncarea și se pot sufoca.
Deja în marile orașe ale lumii, în special cele aflate în apropierea mărilor și oceanelor, cercetătorii au descoperit sute de măști de protecție pe țărmul marii. Doar China produce 200 de milioane dintre acestea în fiecare zi, în timp ce SUA ar avea nevoie de 3,5 miliarde, iar Italia de 1,2 (130 de milioane produse lunar). Conform afirmațiilor publicate de Federico Fubini, redactor-șef adjunct la Corriere della Sera din Italia, unde acoperă economie și finanțe, pe site-ul oficial al ziarului în aprilie, că numai în această stare de urgență Italia ar avea nevoie de 130 de milioane de măști pe lună (fără a lua în considerare uzul major de către mai mult de jumătate din populație în cazul stadiului următor de urgență): 90 de milioane de măști de unică folosință (denumite și «chirurgicale», cel mai simplu tip de mască, din material nețesut) și între 30 și 40 de milioane lunar, de tip FFP2, cu un rol mai protector și foarte des utilizat în spitale. Deci, este un număr colosal și la moment încă nu s-a pus în discuție la nivel internațional ideea unei reciclări specializate, nici măcar pentru cea a celor utilizate de persoanele infectate cu noul virus și care se află în curs de recuperare la domiciliu. Specialiștii susțin că ar necesita o reciclare specializată, ca aceea a deșeurilor spitalicești. Până când va fi adoptată o decizie care ar soluționa problema măștilor aruncate oriunde, ei ne recomandă ca masca și mănușile să se pună într-o pungă care se sigilează și abia apoi se aruncă la gunoi.
Anterior, într-un material publicat la începutul anului, mai exact numărul 5 al ziarului din 7 februarie „Îngrijorător. Numărul de cazuri de infecții acute respiratorii în creștere în Ungheni”, Sergiu Talmaci, șeful secției maladii transmisibile și managementul urgențelor în sănătatea publică la Centrul Sănătate Publică Ungheni, ne-a spus câțiva pași pe care ar trebui să-i întreprindem pentru o mai mare eficiență a măștilor, dar și cum să procedăm după ce le-am folosit. Acestea sunt:
- partea colorată în exterior
- banda specială să fie poziționată în zona nasului cu apăsare fermă
- bărbia, gura și nasul acoperite, cu părțile laterale ale măștii cât mai bine lipite de obraji. Important e că masca trebuie să fie purtată nu mai mult de 2 ore. După care trebuie arsă și nicidecum aruncată la coșurile de gunoi, în special de pe stradă.
Precizăm: Comisia Europeană nu a stabilit deocamdată impactul măștilor și mănușilor asupra mediului, însă activiștii spun că acestea se vor adăuga celor 8 milioane de tone de plastic care ajung în oceane și mări în fiecare an.
