Locuitorii oraşului Corneşti sunt disperaţi. Ei se întreabă cât va mai fi posibil să tolereze inacţiunea celor pe care i-au instalat în funcţii, dar nu ridică un deget pentru a le uşura existenţa. A mia oară, cred că se discută despre problema lor stringentă – lipsa unui sistem de apeduct şi canalizare într-o localitate urbană. Iar despre greutăţile prin care au fost nevoiţi să treacă din această cauză, cunosc cel mai bine locuitorii caselor cu multe etaje. Oamenii s-au adaptat cumva situaţiei. Unii şi-au construit fântâni, alţii mai cară apă cu căldările… Dar în privinţa sistemului de canalizare nu s-a întreprins nimic. Cum curgea mizeria pe străzi, inclusiv pe drumul care duce spre Chişinău, și se revarsă în râuleţul Bâc, aşa continuă şi astăzi.
Marin Bliuc, locuitor al acestui oraş, a venit la redacţie cu o întreagă hartă a mizeriei care curge din aşa-zisa canalizare a oraşului: „E o bombă ecologică. Nimeni nici nu se gândeşte cât de mult ne afectează pe toţi. Oamenii s-au săturat de mirosul şi priveliştea insuportabilă”. Dânsul consideră că vinovaţi de această situaţie s-ar face atât conducerea locală, cât şi cea raională, dar și naţională: „De ce nu se întreprinde nimic în acest sens ani în şir? Iniţiază proiecte care nu sunt raţionale. Se cheltuiesc milioane de lei pe apeducte cu apă tehnică, când ar putea să lase culorile politice şi să rezolve această chestiune”.
Bărbatul ne-a povestit amănunţit, ba chiar a şi prezentat într-o schemă tot drumul mizeriei de aici. Potrivit lui, tot ce curge, traversează străzile, grădinile oamenilor, drumul naţional Chişinău-Ungheni, iar apoi ajunge în râuleţul Bâc. „De 15 ani e aceeaşi situaţie şi nu se întreprinde nimic pentru a o schimba”, spune Bliuc.
Primarii oraşului Corneşti, toţi care au ocupat acest post, s-au arătat neputincioşi. Unii au încercat să adune actele necesare pentru a construi apeductul şi canalizarea. Alţii nu s-au interesat deloc. Vasile Matveev, primarul actual, consideră că totul se rezumă la bani şi susţinerea financiară în dependenţă de coloratura politică: „Dacă aveam bani, demult rezolvam această problemă, dar eu nu am avut susţinere. Consiliul Raional Ungheni a acordat o sumă de 20 de mii de lei oraşului Corneşti, dar bugetul e prea mic pentru ca să soluţionăm de unii singuri această problemă, nu ar ajunge nici măcar trei milioane de lei”. Edilul zice că s-a adresat şi la Ministerul Mediului, Fondul de Investiții Sociale: „Ba ni se spunea că nu aveam un document, ba că alt document nu e întocmit cum trebuie, de aceea şi nu a fost dus până la capăt”. Vasile Matveev spune că deja îi este ruşine de această situaţie.
Totuşi, potrivit lui, s-au făcut careva paşi pentru ca locuitorii Corneştiului să se simtă pe bună dreptate orăşeni. Cel puţin, să se bucure de apa din robinet şi să scape de mirosul insuportabil din cauza canalizărilor pline-ochi. A fost întocmit devizul de cheltuieli al lucrării, circa 21 de milioane de lei, dintre care vreo 13 milioane doar canalizarea va costa, a fost elaborat proiectul tehnic, avizat prin instanţe.
Pe de altă parte, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni, afirmă că în soluţionarea acestei probleme trebuie să se dea dovadă de mai multă insistenţă, precum şi de unitate: „Dacă nu sunt posibilităţi financiare de a construi un sistem de canalizare, cel puţin să se solicite serviciile pentru curăţarea fântânilor de canalizare, periodic. Nu e un serviciu gratuit, dar e o soluţie de moment pentru ca mizeria să nu ajungă în stradă şi în grădinile oamenilor. Cunosc problema şi atunci când oamenii spun că e o situaţie alarmantă, ei au dreptate”. Totodată dânsul afirmă că proiectul de construcţie a sistemului de apeduct şi canalizare a fost depus la mai multe fonduri: „Dar nu trebuie să aşteptăm, ci să batem la uşi, să insistăm. Dacă se făcea, în 20 de ani, câte puţin, nu se ajungea la ceea ce este acum”.
