Săptămâna trecută, în Ungheni nu am avut niciun caz nou de infectare cu coronavirus. Situaţia aceasta de îmbunătăţire la incidenţa cazurilor noi de COVID-19 e de câteva săptămâni, doar că mai erau câte 3, în comparaţie cu martie-aprilie când lucrurile o luaseră razna de tot (butelii de oxigen la IMSP Spitalul Raional Ungheni erau în deficit, paturile de asemenea).
Aşadar, vestea că nu am avut nici un caz înregistrat în săptămâna 16-23 iuni e foarte bună. Doar că mă miră foarte dispariţia acestui virus, care ne-a schimbat radical viaţa, ne-a revizuit percepţia despre ce e prioritar şi ce nu.
Doar că, cu riscul de a fi numită Toma Necredinciosul, mi se pare ciudat. Prea brusc au scăzut cazurile atât de infectare, cât şi de decese. Parcă cineva a făcut un pact cu Sars-Cov-2 ca să nu mai facă victime, că, uite, s-a început sezonul estival şi oamenii trebuie să meargă în vacanţe, iar moldovenii – la scrutin.
De la sute şi chiar a fost o perioadă când am avut şi peste o mie într-o singură zi, brusc am ajuns pe ţară să avem 32 doar şi în Ungheni „zero” cazuri (Notă: Nr. de cazuri din data de 27 iunie). Prea vertiginos un virus atât de violent ne-a lăsăt în pace. Repet – îmi doresc să fie aşa, însă nu cred că e posibil. Nu sunt om de ştiinţă, dar îmi dau seama că un vaccin nu face minuni din start. Trebuie să treacă o perioadă de timp până îşi face efectul şi, apoi, el nu te protejează o sută de procente. Eu sunt ca în vorba ceea „cine s-a fript cu ciorbă, suflă şi în iaurt”.
Frică mi-e că vom avea iarăşi o creştere bruscă a cazurilor înainte de 1 septembrie. Iar vom trece prin momente emoţionante dacă vom asista la primul sunet sau în genere dacă copiii vor merge fizic în sala de clasă ca să studieze.
Anul trecut, a fost unul foarte greu pentru noi toţi. Însă, cei care au avut de suferit cel mai mult au fost copiii, în special cei din clasele primare. Când la distanţă, când în clase şi atunci cu respectarea strictă a regulilor. Dacă au fost instituţii, excepţie fac doar spitalele, care să respecte măsurile anticovid, atunci acestea au fost şcolile şi grădiniţele. Nu aş fi spus asta dacă nu observam aceasta la băiatul meu, care întotdeauna îşi dezinfecta mâinile, îmi readucea aminte să-i măsor temperatura corpului şi în perioada când şi lor li s-a impus să poarte mască în locurile aglomerate o purta corespunzător – cu nasul şi gura acoperite.
În acest context, parcă văd cum, după ce revin toţi de prin vacanţe, perioada concediilor trec, încep și cazurile noi de infectare să crească (mă rog să nu fie aşa) şi în rezultat şi cele de deces. Și iar vor fi copiii din clasele primare și preșcolarii consideraţi cumva pericolul cel mai mare. Lăsăm tot să funcţioneze şi doar şcolile să transfere orele la distanţă. În cazul în care nu sunt cu orele pe online, atunci iar verificări peste verificări dacă respectă măsurile de protecţie.
Deci, mai bine rămân un pic mai sceptică și nu mă bucur că s-a terminat Covid, dat fiind că, în realitate, situația se poate schimba de la o zi la alta.
