Profesorul Vladimir Potlog, istoric de vocaţie, om de o cultură deosebită, înaltă ținută morală și spirituală, intelectual de elită, este figura emblematică a sistemului universitar din spațiul pruto-nistrean de la mijlocul sec. XX – începutul sec. XXI. „Dascălul nepereche”, „Marele Profesor”, este considerat drept „un maestru al artei și științei pedagogice… venerat și apreciat de multe promoții de istorici” precum academicianul Gheorghe Rusnac, doctorul habilitat Valeriu Cozma.
Vladimir Potlog s-a născut la 1 august 1927, în comuna Sineşti, plasa Corneşti, județul Bălţi, într-o familie de ţărani gospodari (mama Alexandra și tatăl Ion). Primele studii le-a făcut în satul natal, apoi urmează studiile la Școala Medie din Cornești, grație harului didactic al profesorului Iacob Voldman, i s-a cultivat dragostea de istorie. În anii 1949–1953 a studiat la Institutul Pedagogic Moldovenesc de Stat unde a absolvit cu excelență Facultatea de Istorie. A avut doar o singură notă de „4”, la limba rusă, din sistemul de apreciere de 5 puncte.
După absolvirea institutului a început cariera la alma mater, având cea mai longevivă carieră didactică universitară din Republica Moldova: a conferențiat în mediul universitar din 1953 până în 2011. Inițial a fost angajat în calitate de lector, apoi lector superior la Catedra de istorie universală.
Chiar dacă a fost un profesor exigent față de studenți, aceștia l-au respectat și onorat. Au fost situații în care unii studenți, deși au picat examenele de mai multe ori, în final i-au zis mulțumesc, deoarece i-a învățat să învețe. Secretul a constat în faptul că a văzut în fiecare student o personalitate unică și nu le-a știrbit din respectul uman, ci a tins să le cultive dragostea față de Carte și Istorie.
În 1960, după fuziunea Institutului Pedagogic Moldovenesc de Stat cu Universitatea de Stat din Chișinău, Vladimir Potlog a activat, în noua structură, în calitate de lector superior, conferențiar universitar la Catedra de istorie universală, conferențiar la Catedra de arheologie și istorie antică. Alături de cariera didactică a exercitat și funcții adminstrative: prorector la studii cu frecvența redusă (1974 – 1983), decan interimar (1983) și decan (1983 – 1989) la Universitatea de Stat din Moldova. Deși a deținut și funcții administrative, a considerat că menirea sa principală este cea de profesor, căreia i s-a dedicat cu multă abnegație și dăruire.
În pofida contextului sociopolitic dificil, a știut să evite impactul nemijlocit al politicului în domeniul științei istorice prin predarea cursurilor de istorie antică, predilecția fiind cultura Greciei Antice. În activitatea pedagogică din învăţământul superior a ţinut permanent cursul normativ de „Istorie antică universală”, cursuri speciale şi auxiliare „Originea şi evoluţia creştinismului în Imperiul Roman”, „Cronologia istorică”, „Istoriografia istoriei antice”. La Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova a ţinut cursuri normative „Istoria Greciei şi a Romei Antice”, „Istoria evreilor în Antichitate”. A pus accentul pe educația estetică, deontologică și etică în formarea tinerilor specialiști.
Studenții se duceau cu o plăcere enormă la lecțiile lui Vladimir Potlog, unde se delectau ascultând cum preda vorbind într-o limbă română curată. Îi hipnotiza pe toți cu arta sa oratorică, spiritul său cartezian și enciclopedic. Nici nu simțeai cum trecea ora. La prelegerile lui virtual călătoreai în timp prin Egiptul Ptolomeilor, Grecia sau Roma antică. Te captiva total, îl ascultai cu admirație și parcă nu doreai să se termine lecția. Istoria predată de profesorul Potlog a fost o istorie trăită, nu doar citită, conspectată și povestită. Acele ore au fost nu doar o simplă înregistrare a evenimentelor și faptelor, a conflictelor armate și a transformărilor revoluționare la nivel politic, social, economic sau cultural. Acele ore au fost ca o revelație, ca o deșteptare dintr-un somn lung al necunoașterii, ca o apă vie, menită să trezească sutele de vieți prin care i-a fost dat să treacă spiritului studenților. Mereu calm, senin, cu vocea cumpătată, încrezut, pasionat de tot ce spune, cu un accent, o dicție și o claritate a evenimentelor de parcă ieri s-ar fi întors din timpurile demult apuse.
A fost, este și va fi o somitate a mediului universitar și savant din republică. Opera științifică a profesorului include circa 50 de publicații științifice și metodice, inclusiv 25 de articole și studii referitoare la viața și activitatea „domnului între cărturari și cărturar între domni”, Dimitrie Cantemir. În 1973 a susținut cu brio teza de doctorat: „Dimitrie Cantemir – istoricul”. A editat studii în domeniul religiei, articole enciclopedice în domeniul istoriei antice, este coautor de manuale, a efectuat traduceri.
Este un adevărat militant al ,,faptelor” istorice, un neobositor tribun al conştiinţei sociale. Promotor de cultură şi civilizaţie, în drumul cunoaşterii, a ştiut să evoce sâmburele de lumină istorică în sufletele discipolilor săi. Prin slovă şi vibrarea idealului civic, el, Vladimir Potlog, instruieşte cu devotament sursa istorică. Ajuns la o venerabilă vârstă, chipul profesorului emană și astăzi ceva din măreția romană și imaginea filozofului grec, ne oferă acea verticalitate morală care dăinuie peste ani.
