Procurorul general Alexandr Stoianoglo afirmă că în cazul furtului bancar au existat patru mari etape. O primă etapă de fraudare a avut loc în perioada anilor 2009 – 2012, a doua etapă a avut loc atunci când pachetul majoritar al acțiunilor de stat în cazul BEM a fost cedat unor persoane. Cea de a treia etapă a avut loc în noiembrie 2014, iar etapa a patra presupune identificarea beneficiarilor, notează IPN.
„Este perioada în care au început să fie acordate credite companiilor afiliate unor persoane, credite unor companii care nu aveau activitate economica reală, credite care în consecință nu au fost întoarse. Această perioadă este numită „perioada Gacichevici”, anii 2009 – 2012 (Grigorii Gacichevici – ex-conducător al Băncii de Economii a Moldovei – n.r.). Suma creditelor nerambursate însumează mai mult de 100 de milioane de dolari. Există zeci de companii fără activitate economică care au primit milioane de dolari fără ca banii să fie întorși. Aceste companii erau trimise în instanța de judecată pentru faptul că nu au întors creditele, însă acțiunile lor trebuie revizuite pentru că aceștia sunt implicați în acțiunii de spălare a banilor pentru că acești bani nu au fost utilizați pentru realizarea unor proiecte, dar au fost atribuite unor persoane prin transferarea în contul unor companii offshore”, a declarant Alexandru Stoianoglo în cadrul emisiuni „O nas” de la postul de televiziune Jurnal TV.
Cea de a două etapă reprezintă momentul în care pachetul majoritar al acțiunilor de stat în cadrul BEM a fost cedat unor persoane. Potrivit lui Alexandr Stoianoglo, începând cu această perioadă, băncile au început să finanțeze într-un volum semnificativ companiile afiliate grupului Șor. „Acest lucru s-a întâmplat până în noiembrie 2014 când au fost acordate foarte multe credite care nu erau întoarse sau credite care pur și simplu stingeau creditele precedente”.
Cea de a treia etapă explicată de către procurorul general este una foarte complexă și s-a desfășurat în câteva zile. „Punctul culminant al acestei situații a fost în noiembrie 2014 când două bănci au acordat credite în valoare de 13 miliarde de lei unor companii care nu aveau activitate economică reală. În această perioadă au fost implicate o serie de instituții de stat începând cu Banca Națională care a pregătit planul de susținere a stabilității financiare și l-a prezentat Guvernului. În momentul în care BNM a prezentat la data de 14 noiembrie 2014 planul de susținere financiară, aceasta a cerut suma de 6,3 miliarde de lei. Însă la ședința Comisiei pentru stabilitate financiară au fost incluse două poziții suplimentare care specificau că trebuie stinse creditele interbancare și creditele companiilor rezidente, deși astfel de precedent nu exista nicăieri în lume. În acel moment creditele interbancare însumau 220 milioane. Chiar și dacă luăm aceste 6,3, toată suma care era necesară pentru susținerea financiară a țării era de 6,5 miliarde lei, dar în aceste condiții, Comisia pentru stabilitate financiară decide acordarea a 9,5miliarde. Astfel, au rămas neacoperite 3,5 miliarde de lei. Această sumă a fost confirmată de către Guvernul Leancă. În perioada 13 – 17 noiembrie 2014, Ministerul Finanțelor acordă garanția de stat, iar începând cu 19 noiembrie, Banca de Economii, bancă falimentată, transferă bani. În decurs de trei zile, unele bănci au transferat din conturile Băncii de Economii mai mult de 2 miliarde de lei care peste trei zile se întorc din bugetul de stat în contul acestei bănci. Banii care au fost transferați în data de 19, 20, 21 noiembrie au mers în contul unor companii offshore și dispar în întreaga lume”, a precizat șeful procuraturii generale.
Cea de-a patra etapă, care este și finală, presupune urmărirea transferurilor care au fost făcute în contul unor companii din offshore. Alexandr Stoianoglo precizează că scopul principal constă în identificarea beneficiarilor finali și a resurselor financiare.
