Banii din „Laundromat” nu au avut doar caracter tranzitoriu pe teritoriul Republicii Moldova, așa cum intenționat a fost creată această percepție. Folosirea banilor în țară a produs impact pe plan național. Declarația a fost făcută de Inga Grigoriu, președinta comisiei parlamentare care a anchetat cazul „Laudromat”. Parlamentara a prezentat astăzi unele concluzii ale raportului respectivei comisii, transmite IPN.
În cursul investigării, s-au constatat date concrete privind utilizarea mijloacelor financiare provenite din Federația Rusă. Acestea au generat îmbogățiri ilicite și evaziuni fiscale pe teritoriul Republicii Moldova, achiziții de acțiuni a două companii de asigurări și instituții financiare din Moldova, achiziții de valori mobiliare, bunuri mobile și imobile în UE.
De asemenea, de respectivii bani sunt legate acțiuni de corupere de deputați și demnitari de stat, judecători. De asemenea – alimentări de conturi, finanțarea contrabandei și ONG-urilor.
Pentru a obține anumite decizii politice, s-au efectuat acțiuni de urmărire penală de către colaboratorii Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor, în comun cu Procuratura Anticorupție. Astfel, au fost analizate activitățile mai multor entități juridice care transferă cantități mari de bani la adresa unei persoane fizice nerezidente, cetățean ucrainean. Banii au avut ca destinație inclusiv coruperea unor deputați din Parlamentul Republicii Moldova din 2014. Acest subiect este menționat și în prezent într-o cauză penală inițiată de Procuratura Generală.
Raportul stabilește conexiuni directe cu alte activități ilicite din domeniul financiar-bancar cum ar fi: spălări de bani prin segmental transnistrean, falimentarea de întreprinderi regionale, atacuri raider, conexiuni directe cu jaful bancar, toate fiind puse în aplicare prin intermediul persoanelor interpuse, entități juridice naționale, companii înregistrate în zone offshore, persoane politice.
Potrivit Ingăi Grigoriu, Laundromat-ul avea în calitate de reprezentanți legali ai companiilor creditoare, înregistrate în zone off-shore, cetățenivucraineni, a căror misiune era să depună cereri de chemare în judecată în numele entităților juridice creditoare cu scopul de a fi emise ordonanțele judecătorești către executorul judecătoresc ales de creditor. Toate ordonanțele erau executate într-o singură bancă comercială din Republica Moldova, iar banii erau încasați forțat de pe contul băncilor corespondente din Federația Rusă. Rolul executorilor judecătorești era extrem de important în realizarea schemei. Cinci executori judecătorești erau contractați de 20 de companii înregistrate în zone offshore, companii care au mai fost implicate în scheme. Potrivit Raportului Kroll, entitățile respective juridice ar fi conexe grupurilor de companii afiliate lui Veaceslav Platon, Vlad Plahotniuc sau Ilan Șor, a remarcat parlamentara.
Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor și Procuratura Generală dețin toate datele privind explicarea tipologiei, de la data intrării primei tranzacții, până la ieșirea ultimei, numele beneficiarilor, ce persoane au fost implicate, unde au fost folosiți banii etc.
După finalizarea schemei, pe parcursul următorilor ani, autoritățile din Federația Rusă au pornit o cauză penală în baza a două componente: „transferul și convertirea în valută” și „organizarea și participarea în cadrul unei grupări criminale”. În prezent, o persoană implicată a fost condamnată. E vorba de Elena Platon, sora lui Veaceslav Platon.
Veaceslav Platon, Vladimir Plahotniuc, dar și Renato Usatîi sunt dați în urmărire internațională de către organele competente din Federația Rusă. În cadrul dosarului au mai fost condamnați doi cetățeni ai Federației Ruse. Potrivit informațiilor oficiale apărute pe pagina ministerului de Interne din Rusia – Veaceslav Platon, Vladimir Plahotniuc, Renato Usatîi sunt învinuiți de spălări de bani în proporții deosebit de mari care s-au desfășurat în Federația Rusă în perioada 2010-2014, a mai spus Inga Grigoriu.
