Totuși, era mai bine, când nu știam nimic și trăiam în liniște. Iar acum, când vezi sau auzi ceva, nu poți înțelege cum este posibil acest lucru. Și cum să înțelegem că pentru angajații Băncii Naționale a țării, care a permis să ni se pună în cârcă o datorie de un miliard, nu de lei, ci de dolari – o sumă pe care nu ne-o putem imagina și nu înțelegem cam cât este – salariile în ultimii 4 ani au crescut cu 50%. În același timp, Curtea de Conturi nici nu scrie care este mărimea lor. Eu înțeleg că nu poate fi cât pensia mea de 2000 de lei, dar, judecând după faptul că toți angajații băncii au salarii decente, cele de la banca centrală întrec orice decență. Așa cred eu. În același timp, salariul mediu al colegilor lor din țară a crescut cu doar 10%.
Această creștere se explică prin introducerea unui nou sistem de remunerare a muncii bazat pe standardele europene. Această bancă ar fi anunțat un tender și ar fi angajat un consultant, o întreagă companie care a creat un nou sistem de salarizare la Banca Națională și în multe bănci centrale din Europa a format sisteme de remunerare a muncii. Desigur, suntem departe de astfel de sisteme. Dar am o întrebare: de ce aceste standarde europene de salarizare sunt aplicabile numai în Banca Națională? Se pare că țara ar trebui să aibă un sistem unic de remunerare, potrivit căruia salariile conducătorilor, ale guvernării oricum sunt de câteva ori mai mari decât ale muritorilor de rând. Acum stau și mă gândesc cum acești oameni găsesc portițe, inventează șiretlicuri, bonusuri pentru a primi salarii imense, cu toate că și așa ceea ce primesc le permite să trăiască în lux.
Dacă ar fi dreptate în țară, cred că atunci poporul nu ar trăi în sărăcie și conducătorii noștri nu ar turba de bine, nu ar ridica palate și nu ar construi săli de sport ce costă milioane. În urmă cu aproape 30 de ani, am pornit cu toții din același punct. De ce în timp ce parcurgeam această distanță, nouă, celor trei milioane de oameni, armata de funcționari de doar câteva mii ne-a pus piedică și ne-a lăsat acolo, la start, în timp ce ea s-a avântat spre un viitor luminos și foarte repede a ajuns acolo. Este dureros la apusul vieții să conștientizezi că poporul e înșelat și țara e devastată.