O lege atât de controversată cum e nr. 133 din 13.06.2008 cu privire la ajutorul social n-a mai fost în istoria țării noastre. Doar nitam-nisam au fost fericiți mii de cetățeni – de pe 1 aprilie curent, ajutorul se calculează reieșind din venitul minim garantat de 1025 de lei. Mulți au înțeles repede că poți să nu lucrezi și pentru asta să primești bani.
De exemplu, soții care nu lucrează și au doi copii sau un venit modest pot conta pe un ajutor de circa 2767 lei, iar dacă familia locuiește într-o localitate rurală, capul ei e puțin probabil să-și găsească ceva de lucru cu un semenea salariu. La fel și cei care au ajuns la vârsta de pensionare, dar nu au câștigat dreptul la ea, sau e singur, ori are indici de bunăstare mici, pot primi ceva mai puțin decât cei care au muncit toată viața pentru 1100 de lei. Dar nu despre asta e vorba.
Pe 21 decembrie, se împlinește un an de când noua lege nr. 297, capitolul III2 a introdus modificări în legea nr. 133, prevăzând pentru persoanele care nu lucrează, dar au dreptul la ajutor social, prestarea muncii în folosul comunității: se stipulează respectarea duratei normale a timpului de muncă (nu mai mult de 40 de ore pe lună) și a normelor de ocrotire a sănătății și securității muncii. Până una-alta, elaborări, precizări, ajustări, întocmirea listelor, abia în octombrie s-a aflat că în raionul Ungheni sunt circa 900 de lucrători potențiali din cei 3000 de beneficiari de ajutoare sociale.
Orășenii nu doresc să muncească în folosul societății
Primara orașului Cornești, Vera Buga, a menționat că au mulți beneficiari de ajutoare sociale și puțini din cei care trebuie să lucreze pentru societate, aproape nimeni nu dorește. Dar dacă refuză, pot fi lipsiți de ajutor social. „Am prezentat listele. Am indicat cine nu a dorit să muncească, dar mi s-a spus că nu i-aș fi anunțat în modul cuvenit pe acești oameni, trebuia să le expediez scrisori speciale sau să trimit pe cineva la ei ca să semneze că au fost înștiințați. De parcă primarul nu ar avea ce face și doar scrisori să scrie”, spune interlocutoarea.
Așa este, pe umerii primarilor e pusă responsabilitatea pentru planuri, evidența celor care lucrează și a timpului cât au muncit, afișarea planurilor de activități în interesul societății pe o lună, pentru instrucțiune, întocmirea proceselor-verbale dacă beneficiarul de ajutor social refuză să lucreze, iar să-i prevină pe aceștia din urmă în scris despre faptul că, în caz de refuz repetat de a munci în interesul societății poate pierde ajutorul social, trebuie structura teritorială a asistenței sociale.
„Chiar ieri am primit listele acestor lucrători, 15 persoane, m-am dus la fiecare și doi dintre ei imediat au renunțat, chipurile, cum, ei să se ducă să măture străzile? Cineva spune că în genere va renunța la ajutorul social”, a menționat primara. Bine, spun, să se ducă la persoanele bătrâne solitare, să le ajute în gospodărie, să le aline singurătatea pe câteva ore. Poate la întocmirea proceselor-verbale ar trebui implicați activiștii? Nu, zice, nimeni nu va dori să se certe cu cei care nu vin la lucru. Poate legea ar fi trebuit mai întâi să prevadă munca în folosul societății, iar ajutorul social – pe urmă, când primăria va anunța că pentru cele 2 mii de lei persoana a lucrat în folosul societății, de exemplu, 24, 19 sau 8 ore cuvenite.
Sătenii nu refuză
Potrivit lui Gheorghe Filipovici, primarul comunei Boghenii Noi, în listele celor care lucrează în folosul societății figurează 15 persoane și nimeni nu refuză să facă curat pe străzi, să curețe copacii care pot împiedica liniilor electrice sau telefonice. Oamenii au lucrat la reparația căminului cultural din Poiana, a punctului medical, au vopsit, au zugrăvit. Deocamdată nu s-a ajutat persoanelor în vârstă. Sunt antrenați la încălzirea gimnaziului și a grădiniței din Boghenii Noi, e întocmit un grafic, vin câte 4-5 persoane la diferite ore, fiindcă fiecare are norma sa de timp. Cu părere de rău, nu întotdeauna poți găsi o persoană potrivită pentru anumite lucrări. Acum trebuie să se ocupe de stadion, specialist au, dat el are nevoie de un ajutor, fie și unul cu o calificare mai joasă. Primarului i se atribuie responsabilitatea pentru organizarea lucrărilor, dar el are și safisfacție, telefonezi și spui că pe mâine este o lucrare. Poate apar și minusuri, dar el nu acordă atenție. Primarul speră că rezultatul acestei munci va fi vizibil: „Dorim noi sau nu, dar aceste lucrări trebuia să le efectuăm, uneori din contul primăriei, uneori plătești din buzunarul tău, acum le vor îndeplini oamenii, cu atât mai mult cu cât ei oricum primesc acești bani de la stat. Astfel statul a contribuit la formarea societății, la facerea ordinii în localități”.
Desigur, am dori să știm dacă văd sătenii, mulți dintre care erau nemulțumiți de plata ajutorului social, în primul rând, tinerilor, rezultatele muncii în folosul societății.
