Săptămâna trecută am avut toate șansele să ne lăudăm că locuim în orașul Ungheni, pretins european, dar care își sărbătorește hramul pe stil vechi și stil nou. Nu este o glumă sau un pamflet, mai mult e o nedumerire. Cineva, se pare, cu tot dinadinsul vrea să dezbine acest popor, începând de la mici comune, orașe, apoi regiuni, ajungând la o țară întreagă.
Au început-o ușor, chiar și de la cele sfinte – schimbarea datei prăznuirii hramului localității. De unde vine această idee, o știu doar fețele bisericești din cadrul Mitropoliei Moldovei care au depus un demers către Consiliul Municipal, invocând că, comunitatea ortodoxă (le place să se ascundă după niște biete babe și moșnegi) dorește ca hramul orașului să nu se mai sărbătorească pe 28 august, când cinstim Adormirea Maicii Domnului, ci pe 12 septembrie, atunci când se sărbătorește și hramul bisericii, care poartă numele lui Aleksandr Nevski. S-ar părea că sunt oameni culți, care au citit Biblia și Sfânta Scriptură din filă în filă, cunosc Tatăl Nostru și Crezul, simbolul Credinței, dar intenția lor chiar îmi e una străină. Recunosc sincer, că nu am reușit să citesc până la capăt nici una din aceste cărți sfinte.
Și cum împuterniciți de către noi, alegătorii, să decidă în numele nostru, aleșii locali au spus un NU dur: hramul orașului se va sărbători pe 28 august, așa cum s-a decis anterior. În acel moment m-am simțit mândră de decizia mea, adică a lor.
Ce se întâmpla totuși dacă consilierii municipali votau altfel în numele a peste 34 de mii de locuitori ai orașului? Simplu: aveam un hram pe stil vechi și unul pe stil nou. Comunitatea se dezbina în două – cei care vor sărbători pe 28 august și cei care îl vor pomeni pe voievodul rus. Noi, moldovenii, suntem deprinși să sărbătorim Crăciunul, apoi Anul Nou pe stil nou, apoi pe stil vechi. Vorba unei colege de ale mele, și dacă Dodon intenționează să îi decoreze pe militarii ruși din Transnistria, atunci oare nu ne putem închina și în fața războinicului Aleksandr Nevski?
Cei care își doresc schimbarea hramului localității se pare că nu știu la cine doresc să se închine. Iată, deschidem wikipedia și citim: Aleksandr Nevski a fost un cneaz rus al Novgorodului (din 1236) și mare cneaz de Vladimir (din 1252). Prin victoriile sale obținute în timpul domniei sale, el a devenit un erou național, care este considerat sfânt de biserica Ortodoxă Rusă. Intuiesc că vorba mitropolitului Dosoftei: „…că și de la Moscova lucește lucoare”, fețele bisericești au luat-o în serios, și cred că raza de lumină vine doar de acolo. Numai că, consilierii socialiști din Consiliul Municipal Ungheni, liderul căruia este atât de lăudat de Mitropolitul Vladimir, nu le împărtășesc opinia: dânșii, în general, s-au abținut de la vot. Fie că nu sărbătoresc nici într-un fel hramul orașului, fie că au unul, despre care știu doar ei și liderul lor.
