Dorinţa chirilenenilor privind starea unei porţiuni de drum, într-un final, a fost auzită. În vara acestui an, 440 de metri de drum au fost reparaţi în variantă albă. Poate nu e un lucru atât de semnificativ, dar pentru membrii celor 15 gospodării de pe această stradă este realizarea unei promisiuni făcute de-a lungul anilor de mai mulţi factori de decizie.
Valentina Olaru, ex-directoare a grădiniţei din Chirileni, locuitoare a acestei străzi, spune că generaţii au mers prin noroi, ca abia nepoţii să păşească pe un drum reparat.
S-au mobilizat cu toţii: administraţia publică locală, sătenii, care erau nevoiţi să înfrunte glodul în fiecare toamnă şi primăvară, dar şi agenţii economici. Pentru a repara porţiunea de drum au fost cheltuiţi circa 119 mii de lei, dintre care 100 de mii au fost bani alocaţi din soldul format la bugetul local în acest an. „Alţi primari fac reparaţie în birouri, îşi cumpără maşină, laptopuri, însă noi am decis să reparăm cel puţin în variantă albă toate sectoarele de drum din sat”, explică primarul Iurie Stoica. Desigur, bani în bugetul local mereu nu sunt, dar nici Fondul Rutier nu prevede alocări la acest capitol de cheltuieli. De aceea au pus o condiţie: vor începe lucrările de reparaţie a acelor drumuri, doar dacă vor veni cu contribuţia lor şi locuitorii. Valentina Olaru, care este şi liderul grupului de iniţiativă, spune că chiar dacă salariile şi pensiile sunt mici, vecinii şi restul gospodarilor nu au refuzat să dea câte 1000 de lei. „Am adunat cu inimă bună 15 mii de lei, iar după apelul făcut către unii agenţi economici, a reacţionat producătorul agricol Victor Bargan, care a adăugat 6000 de lei”, spune interlocutoarea.
În Chirileni, acesta este deja al treilea proiect de acest gen, fiind reparaţi în variantă albă circa 1400 metri de drum.
„Ne-am dori să asfaltăm drumurile, dacă am fi avut alternativă, mai ales că în ţările europene nu se practică reparaţia în variantă albă a drumurilor, doar vrem drumuri bune şi cu termen mai mare de exploatare”, spune primarul.
Autorităţile locale au întocmit şi un plan tehnic de construcţie a unei porţiuni de circa 2 kilometri de drum cu înveliş asfaltic, care este una din cele mai importante căi de acces spre grădiniţa de copii, cimitir şi sectorul locativ nou. În devizul de cheltuieli sunt nominalizaţi 12 mln. lei, ceea ce e o sumă fabuloasă pentru o primărie cu un buget anual de 2 mln. 253 de mii de lei, dintre care 1 mln. 193 de mii sunt cu destinaţie specială.
În viziunea primarului, o salvare pentru primăriile locale ar fi aplicarea în practică cât mai urgentă a proiectului ce vizează descentralizarea administrativă, pentru că cele 50% din capacitatea fondului rutier ar urma să fie direcţionate pentru reparaţia drumurilor locale. „Ar fi minunat dacă sursele financiare ar fi distribuite per locuitor, dar sunt de acord să fie calculate şi după numărul de vehicule, căci şi căruţele din sat sunt înregistrate, au un număr de înmatriculare”, mai în glumă, mai în serios adaugă primarul.
În total, în Chirileni trebuie reparate circa 17 kilometri de drum, cel puţin în variantă albă. Anterior nu puteau executa aceste lucrări nu doar din lipsa surselor financiare, deşi pentru că nu erau terminate lucrările la sistemul de apeduct şi canalizare. Este puţin probabil că în anul viitor vor face economii din mijloacele bugetului, atunci nu nu vor avea nici bani suficienţi pentru astfel de proiecte. Deja au fost anunţaţi că în urma corelării bugetului pentru anul 2017 cu Legea Bugetului de Stat, alocările vor fi reduse cu circa 53 de mii de lei.
Vasile Bodrug, şef sector Ungheni, SA „Drumuri-Străşeni”, spune că pentru a prelungi termenul de exploatare a drumurilor locale în variantă albă, ar trebui să se respecte mai multe condiţii: o dată la trei luni să fie asigurată mentenanţa lor, ceea ce presupune executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie. Potrivit specialistului, dacă totalitatea de lucrări este efectuată corect şi la timp, un drum local în variantă albă are o durată de exploatare până la 8 ani.
Această rubrică este realizată cu suportul financiar al Ambasadei Finlandei la Bucureşti. Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine autorului şi nu neapărat reflectă poziţia Ambasadei.
