Fumatul dăunează nu doar sănătăţii, dar şi activităţii

O cunoscută, proaspăt revenită din Germania, îmi povestea cât de eficient lucrează angajaţii de peste hotare, în special se referea la cei din instituţiile publice. Regimul este strict, nimeni nu întârzie, nimeni nu îşi face pauze de fumat, cafea sau ceai când îi vine pofta, toţi muncesc. Iar pentru toate acestea există o oră şi un loc special. „Probabil, de asta şi trăiesc ei mai bine decât noi. Pentru că fiecare îşi face munca conştiincios. Pentru aceasta primesc salariu şi ei sunt conştienţi de acest fapt. Mai sunt şi persoane nemulţumite de venitul pe care îl au, dar niciodată nu i-am auzit pe nemţi să spună că muncesc atât cât li se plăteşte”, povestea femeia.
Se mai dădea cu părerea că moldovenii, deşi se spune că sunt harnici, nu se prea manifestă prin această calitate. „Dacă nu e sărbătoare naţională, atunci e profesională. Dacă nu sunt în concediu ordinar, atunci se îmbolnăvesc brusc. Aşa e la noi, mereu există posibilitatea de a avea repaos, măcar şi unul mic, pentru fumat. De cafea sau ceai nici nu mai zic nimic. Ar trebui să calculăm cât timp petrec ei făcând aceste ocupaţii, în loc să muncească”, se indigna ea.
Şi atunci mi-am amintit. Într-adevăr, funcţionarii noştri se întâmplă să nu îi găseşti prin birouri, lucrând, dar cel mai des îi vezi în jurul clădirilor administrative, inspirând tutun. Desigur, pauza se întinde atâta timp cât fiecare doreşte.
Unii, probabil, cei nefumători, de au nevoie de un pic de odihnă, încuie uşa biroului. Cică, e pe teren, în timp ce oamenii fac coadă la uşa lui. Voia boierului! Am întâlnit şi astfel de angajaţi în slujba poporului, un viceprimar, pe care cetăţenii îl aşteptau la uşă. Când m-am apropiat, mi-au zis că acesta nu este la locul său de muncă. Mare le-a fost uimirea când viceprimarul a deschis uşa din interior şi m-a invitat să intru.
Alţii, care nu pot fără ţigară, îi vezi, mai că din cinci în cinci minute, ba în faţa clădirii unde lucrează, ba în spatele ei. Oare când mai muncesc? De altfel, şi un mare dregător care ardea de dorul ţigării, solicitat să răspundă presei la întrebare, a îndemnat jurnalistul să îl aştepte ceva timp până îşi împlineşte pofta de fumat.
Acum mă gândesc cât de binevenită e legea asta care a fost elaborată să restricţioneze fumatul în locurile publice, inclusiv în clădirile administrative sau în jurul lor. Că doar fumul de tutun dăunează nu numai sănătăţii, dar şi activităţii fiecăruia. Sper că până la urmă şi funcţionarii fumatori se vor lăsa de viciu, măcar în timpul orelor în care trebuie să muncească. Iar cetăţenii care le bat umil la uşă să nu mai fie întâmpinaţi cu răspunsul „Aşteptaţi până fumez”.