FOTO. Măgurele – satul dintre dealuri

Măgurele este unul din cele peste 60 de sate ale raionului Ungheni. E unul mic după numărul de oameni care trăiesc acolo. Primarul Sergiu Bodrug ne spune că la evidență ar fi puțin peste 800 de persoane, dar, de fapt, își duc zilnic traiul aproximativ vreo 700. Distanța prea mare până în centrul raional (36 kilometri) sau situația din țară îi fac pe mulți să plece din Măgurele. Cert e că în satul așezat în apropiere de Movila Măgurii (doar 6 kilometri sunt până acolo) cu case micuțe ascunse printre copaci, în unele gospodării vegetația pune stăpânire pe zi ce trece, dovada plecării masive a locuitorilor, care aleg să nu se mai întoarcă la vechile obârșii. Acest lucru ne este confirmat și de Sergiu Bodrug. „Ne confruntăm și noi, ca multe alte localități din Moldova, cu problema emigrării, dar am și un motiv de a mă bucura. Sunt unii care aleg să renoveze casele părintești și vin în vacanțe. Deci, satul nu moare”, concluzionează acesta pe o notă optimistă.

Măgurele are o istorie milenară, aici au fost descoperite de către arheologi urmele unei așezări omenești datate cu 14 mii de ani în urmă. Mai păstrează și acum ceva din amintirea vremurilor trecute din acea existență: ulițe înguste, spălate de ploaia care căzuse în ajun, copacii și iarba mai verzi, de parcă s-au îmbrăcat în haine de sărbătoare ca să își întâmpine oaspeții de seamă, care au venit în acea zi în satul așezat la poale de dealuri, unul dintre care este al doilea ca altitudine din țară. E vorba de Movila Măgurii, lucru care mă face să cred că de aici a fost inspirată și denumirea localității.

Chiar în centrul localității sunt amplasate principalele instituții publice – casa de cultură, care găzduiește în incinta ei și biblioteca publică. Dacă e să mă opresc un pic la casa de cultură, atunci aș vorbi și despre bustul lui Daniel Ciugureanu, care se află chiar la intrarea în edificiu. A fost instalat în 2017 cu sprijinul financiar al Societății Culturale „Mihai Viteazul” din România Este cunoscutul om politic, deputat în Sfatul Țării, prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești, ministru pentru Basarabia în patru guverne ale României Mari, deputat și senator, vicepreședintele Camerei Deputaților, Vicepreședintele și Președintele Senatului României Mari. Tot el și unul dintre fondatorii și fruntașii Partidului Național Moldovenesc și unul dintre promotorii Unirii Basarabiei cu România, îl leagă de Măgurele relațiile de rudenie. Acesta este unul dintre unchii lui Efim Tarlapan.

În Măgurele sunt 6-8 fântâni cu cumpănă – monumente ale civilizației rurale

Nu departe de aici e o fântână, care nu e una obișnuită în zilele noastre, e cu cumpănă. Cândva aceasta servea ca loc de întâlnire pentru săteni. Aici se puneau la cale multe inițiative, care au dus faima satului în toată zona Culei și chiar în întreg raionul Ungheni. Acest loc, unde oamenii satului se întâlneau și schimbau o vorbă-două, iar uneori discuțiile durau până la căderea întunericului a mai fost un pic modernizat. I s-a schimbat budăiul, e unul din beton acum, iar vechiul uluc unde se adăpau animalele nu mai e același, e făcut din tablă. Doar cumpăna mai este păstrată. Fântâna se află într-o zonă de răscruce din vechea vatră a satului. Este locul de unde se poate porni către Movila Măgurii și către dealul cu cele trei cruci sau Țiglăul așa cum îl numesc sătenii. În privința Dealului cu trei cruci primarul are planuri grandioase – să-l transforme în atracție turistică. „Dorim să aplicăm un proiect în care să construim scări până la acele cruci. De aici se deschide o panoramă extraordinară a satului Măgurele”, ne dezvăluie Sergiu Bodrug. Cât despre fântânile cu cumpănă, acestea sunt vreo 6-8 la număr în sat și nici nu s-a gândit primarul că ar prezenta vreo atracție turistică. Recent a fost renovată una din apropierea clădirii primăriei. La aceasta s-a păstrat arhitectura acoperișului, așa cum a fost construit cu ani în urmă de către un meșter popular din sat.

Dacă veți ajunge în Măgurele veți mai putea admira, unele chiar gusta și audia:
Complexul Arhitectural de la intrarea în localitate, expoziția-muzeu de obiecte, artă și meșteșuguri vechi din incinta Casei de Cultură, monumentele în Memoria Victimelor Regimului Comunist și Eroilor căzuți în cel de-al doilea Război Mondial, Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, produsele apicole și plantele medicinale din Gospodăria Țărănească „Eni Victor”, lucrări din lozie. Satul Măgurele are și un imn, semnat de Ion Popa-Pădure și interpretat de Saveliu Cojocaru.

Faima satului de odinioară

În vremurile nu foarte depărtate Măgurele era lider în raion la producția de struguri, iar complexul zootehnic s-a distrus din păcate. Mai erau măgurelenii mândri de flăcăii săi, băieți voinici.

Personalitățile notorii din Măgurele

Când am ajuns să discutăm despre personalitățile născute aici, atunci Sergiu Bodrug îmi spune despre afirmația unei persoane, care la rândul său a dus faima localității, că Măgurele ar fi prima localitate din republică după cap de locuitor la capitolul personalități notorii, și e vorba de scriitorul, poetul, epigramistul și textierul Ion Popa-Pădure.
În satul dintre dealuri s-au mai născut și au copilărit Constantin Andriuță, specialistul şi savantul care în premieră a studiat foarte detaliat particularităţile clinice, epidemiologice şi de laborator ale formelor atipice (fruste, anicterice, subclinice şi inaparente de hepatite virale A şi B; importanţa clinică şi patogenetică a izofermenţilor în hepatitele virale A şi B). Pentru prima dată, împreună cu colaboratorii săi, a cercetat aspectele imunologice în hepatitele virale obişnuite şi mixte, în diverse forme de hepatită virală delta şi în hepatita virală B acută Ag Hbs-negativă; Vasile Badiu – critic și istoric literar (nota red.: gimnaziul din localitate îi poartă numele); Efim Tarlapan, cunoscut epigramist; Veronica Roșca, deputat în actualul legislativ din partea Blocului electoral „ACUM” și mulți alții.