Mai rămâne de văzut…
A devenit deja o obișnuință pentru moldoveni să meargă pe drumuri proaste, indiferent dacă acestea nu au fost reparate de ani buni sau dacă au fost realizate lucrări de reparație acum 2-3 ani, care se fac de mântuială și care în doar un an sau chiar mai puțin devin ceea ce au fost – drum cu gropi, transformându-ne în fruntași la calitatea proastă a infrastructurii rutiere.
Și dacă cumva cu gropile ne-am mai obișnuit, în pofida faptului că șoferii scot mii de lei din buzunar pentru repararea automobilelor, sau că ele prezintă pericol pentru securitatea noastră, atunci cu rigolele și canalele de scurgere oamenii trăiesc adevărate provocări ale existenței lor, chiar am putea afirma, cu certitudine, adevărate tragedii. Dovadă e satul Gherman.
Chiar dacă localnicii ne spun că de prin anii 70 ai secolului trecut au probleme cu pericolul de inundații, în urmă cu 2 ani, când a ajuns în localitatea lor proiectul național de reparare a drumului R16 Bălți-Fălești-Sculeni și care ar fi trebuit să fie terminat încă în 2018, acestea au devenit catastrofale.
Pe aici apele din Gherman se scurg… 
„Numai bani într-aiureale dă statul”
18 iunie 2020. După o zi toridă, seara cade o ploaie scurtă de câteva minute, aproximativ 10 minute. Minute care pentru o parte din locuitorii din Gherman au devenit panică, stres, durere și transpunerea în realitate a vorbei din bătrâni – „se duce totul pe apa sâmbetei”. A doua zi ne ducem la Gherman. Și singurele lucruri, care par a se fi schimbat în anul care a trecut de când am scris „Bardacul” din Gherman sau cum vede cetățeanul că se construiește un drum internațional”, sunt buruienile, podețele de acces spre gospodăriile oamenilor, pregătirea trotuarelor pentru asfaltare și… nămolul din rigole. La o poartă stă la umbra unui copac un bătrânel. Ne spune că aproape de 2 ani de zile au închis accesul spre curte (nota red: la el se construiește trotuar) și nu pot să iasă și nici să intre. „Iaca baba s-a îmbolnăvit și lucrătorii medicali de pe ambulanță au întâmpinat probleme de acces. Targa a fost dată peste gard. Își bat joc, dar nu lucrează. Numai bani într-aiurea le dă statul”, ne mărturisește doar un episod din „comoditățile” pe care le au cu un drum reparat bătrânul. „Părinții sunt în vârstă, când au văzut că apa a intrat în beci, li s-a ridicat tensiunea. Am crezut că îi pierd pe ambii aseară”, adaugă fiica sa.
Doi bărbați scot nămolul și cu năduf și în același timp cu durere mă întreabă dacă văd ce se întâmplă la ei. „Era o gaură mare aici” îmi arată la un perete, care dă în stradă, care are chiar pe mijloc o gaură, dovada că acel canal de scurgere a cedat, unul din ei. Oamenii îmi spun că până a fi aici construit canalul de scurgere nu au avut probleme. Ne deplasăm un pic mai la vale și vedem unde sfârșește acea construcție, care pe hârtiile de proiect are misiunea de a-i feri pe ghermăneni de furia apelor. E fix la poarta unei familii tinere, care au un copil de doar câteva luni. Aici se formează o bahnă, emanând un miros greoi, pentru că apa se scurge foarte greu.
O porțiune de trotuar
„Poate e o greșeală de proiectare, poate de construcție”
Satul Gherman e așezat pe un teren drept. Fapt care ar duce la gândul că nu ar trebui să existe pericol de inundații aici. Și totuși aici la fiecare ploaie se formează adevărate torente de apă, care nămolesc grădinile, intră în beciurile și casele oamenilor a unei părți de sat, ruinându-le agoniseala de o viață în doar câteva minute. Vasile Bodrug, directorul SA „Drumuri Strășeni”, sectorul Ungheni, contactat de noi ne spune că apa ar veni de pe terenurile agricole, situate în imediata apropiere de localitate. „Cândva aici era un canal de scurgere, care asigura scurgerea apelor. Era construit în așa fel că ocolea satul și astfel apa nu ajungea în gospodăriile oamenilor”, ne explică dânsul.
Că apa ar veni din partea de deal ne confirmă și un localnic. „Apa vine din partea de deal a satului. Cine a proiectat, nu s-au interesat pe unde în trecut se scurgea apa și au făcut treceri pe sub șoseaua în locuri unde nu are să se scurgă apa”.
Ruslan Guțan, inginer „Nirom-ROZ” SRL, companie subantreprenoare în proiectul de reparație a drumului național și care efectuează lucrări de construcție a rigolelor, a podețelor, trotuarelor și accesului în curți, ne spune referitor la problema scurgerii apei, acumulată în urma ploilor, că la moment s-a format o comisie care încearcă să găsească o soluție. „Poate fi o problemă de proiectare, dar poate fi și una de construcție. Nu pot acum să vă spun acum cu certitudine cum s-a ajuns la o asemenea situație tragică”, ne mai specifică el.
La întrebarea noastră de ce nu au (re)construit acel vechi canal de scurgere, acesta ne-a răspuns că este un proiect care se respectă, dar autoritățile publice locale pot adițional să-l reînnoiască.
Potrivit declarațiilor primarului comunei Sculeni, Vasile Casian, pentru un post de televiziune, la Gherman preliminar, 40 la sută din 600 de gospodării au fost afectate în urma ploilor, iar suma pagubelor urmează a fi stabilită de către o comisie specială.
Acesta a fost un beci cândva, acum e doar o ruină. Apele sunt de vină 
Una din multele grădini înnămolite din Gherman
