La 31 ianuarie curent, în plină campanie electorală, câțiva candidați la funcția de deputat din partea Partidului socialiștilor (PSRM) au organizat o conferință de presă în fața sediului Centrului de Informare și Documentare NATO în Moldova, în cadrul căreia candidatul socialist Bogdan Țîrdea a adus mai multe acuzații structurii NATO. El a declarat că „colaborarea țării noastre cu NATO ne pune bugetul pe brânci”, „toate statele NATO au acte teroriste” și că „70 la sută din cetățenii moldoveni sunt împotriva NATO”. Aceste informații nu corespund adevărului, iar datele oficiale arată că în ultimii ani, NATO a investit câteva milioane de lei în proiecte de dezvoltare din țara noastră.
De la o tribună improvizată, Bogdan Țîrdea a vorbit despre „problemele” pe care le-ar crea colaborarea Republicii Moldova cu NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord), inclusiv cheltuieli bugetare. „Această colaborare cu NATO, pe lângă faptul că ne pune bugetul pe brânci, ne creează probleme cu Rusia, care ne este partener strategic. Deci, vom avea probleme la export, la mai multe lucruri”, a continuat candidatul socialist, afirmând că NATO ar crea probleme și în reglementarea diferendului transnistrean.
Participarea militarilor moldoveni la exerciţii în afara ţării a fost finanţată de ţările-partenere sau membre NATO
Portalul Stopfals.md a solicitat informații de la Ministerul Apărării despre cheltuielile pe care le suportă bugetul de stat pentru participarea militarilor moldoveni în cadrul exercițiilor militare în afara țării, pentru a vedea dacă, într-adevăr, colaborarea cu NATO ne pune bugetul pe brânci, așa cum a declarat B. Țîrdea. Din răspunsul Ministerului Apărării reiese că anul trecut din bugetul public au fost alocați doar 50 de mii de lei pentru participarea militarilor în misiuni peste hotare. „Pe parcursul anului 2018, participarea militarilor Armatei Naționale la exerciţii în afara ţării a fost finanţată de ţările-partenere sau membre NATO, în baza acordurilor/planurilor bilaterale. Ministerul Apărării a acoperit doar cheltuielile pentru asigurarea medicală pentru călătorii în străinătate. În total, în 2018, peste 600 de militari au participat la exerciţii peste hotarele ţării. Fiecare exerciţiu a durat aproximativ 2 săptămâni, iar Ministerul Apărării a alocat 6 lei pe zi per participant pentru asigurarea medicală, iar cheltuielile sunt estimate la aproximativ 50 mii lei din bugetul de stat”, se spune în răspunsul Ministerului Apărării pentru Stopfals.md.
NATO a investit peste 2 milioane de Euro în proiectul de distrugere a pesticidelor
Bogdan Țîrdea a evitat să menționeze în discursul său anti-NATO despre ajutorul oferit țării noastre de către țările membre și partenere NATO la eliminarea și distrugerea pesticidelor. Ministerul Apărării precizează că au fost investite peste 2 milioane de Euro pentru nimicirea acestor substanțe periculoase: „În perioada 2014-2018, investiţiile au fost estimate la 2,2 milioane de euro, banii fiind oferiţi de ţările membre şi partenere NATO şi 325 mii de Euro din Fondul Ecologic National (ceea ce constituie 14,7% din costul total al proiectului). Pentru un alt proiect – „Știința pentru Pace și Securitate NATO”, care are drept obiectiv dezvoltarea capabilităților de atenuare a riscurilor biologice, NATO a alocat 1,080 mln. de Euro”.
Bogdan Țîrdea s-a încurcat în cifre
„Pe lângă faptul că ne creează probleme interetnice, 70 procente din populație fiind contra NATO, acest oficiu și această colaborare cu NATO ne creează grave probleme pentru pacea noastră și stabilitatea politică a țării. Uitați-vă că toate statele NATO, toate au acte teroriste. Concluzionând, vreau să spun că asemenea oficiu nu trebuie să existe în Republica Moldova”, a declarat B. Țîrdea la conferința de presă.
Declarațiile candidatului socialist sunt combătute însă de datele unui sondaj al Asociației Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova publicat la sfârșitul lunii ianuarie curent. Potrivit sondajului, la întrebarea cum ar vota dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind aderarea R. Moldova la NATO, 23,2% din cei chestionați au spus că ar vota „pro”, 58,6% – „contra”, 7,5% nu ar participa la vot, 5,9% nu știu ce reprezintă NATO, iar 4,8% nu au știut ce să răspundă. Studiul a fost efectuat în perioada 4-19 ianuarie 2019 pe un eșantion de 1179 de respondenți din 81 de localități. Sondajele sociologice realizate anterior, cum ar fi Barometrul opiniei publice din mai 2018, de exemplu, estimează că 53,8% din cetățenii moldoveni sunt împotriva aderării Republica Moldova la NATO. Ambele cifre sunt mult mai mici decât cele 70% anunțate de B. Țîrdea.
O altă dezinformare este că „toate statele NATO au acte teroriste”. Potrivit datelor prezentate în „Indexul Terorismului Global” pentru anul 2018, în topul celor 50 de țări din lume în care au avut loc acte teroriste anul trecut, sunt doar 8 din cele 29 de țări membre NATO. Totodată, indicele terorismului din unele țări NATO incluse în acest Index (cum ar fi Spania, Belgia, Grecia sau Germania) este chiar mai mic decât cel din Rusia.
Oficiul de legătură NATO: „Împărtășim din experiența noastră în diverse domenii”
Într-un răspuns pentru portalul Stopfals.md, Oficiul de legătură NATO la Chișinău accentuează că parteneriatul cu Republica Moldova are rolul de a ajuta țara noastră. „Oficiul de legătură NATO este o misiune diplomatică mică și civilă, instituită la cererea Guvernului moldovean și această decizie a fost ratificată de Parlamentul Republicii Moldova. Cooperarea noastră se bazează pe respectul deplin a neutralității sale constituționale și a faptului că Republica Moldova nu aspiră să adere la NATO. Ca țară suverană, Republica Moldova ia decizii proprii privind politica sa externă și de securitate, iar NATO respectă pe deplin toate aceste decizii. Oficiul de legătură NATO are misiunea de a facilita dialogul și cooperarea dintre NATO și Republica Moldova și de a spori transparența cu privire la ceea ce este NATO și ceea ce face NATO în țară. Împărtășim din experiența noastă în diverse domenii, precum: consolidarea capacităților de apărare cibernetică; fortificarea bunei guvernări și a rezistenței la corupție în instituțiile din sectorul apărării și securității; consolidarea rolului femeii în domeniul păcii și securității; distrugerea pesticidelor periculoase; dezvoltarea telemedicinei avansate, astfel ca să se obțină în scurt timp cele mai bune sfaturi în situații de urgență etc”.
În răspuns mai este specificat că NATO respectă integritatea teritorială a țării: „NATO nu are o prezență militară în Republica Moldova și nu intenționează să aibă una. Mai mult, NATO nu este implicată în eforturile de soluționare a conflictului din regiunea transnistreană. Țările membre NATO respectă pe deplin și solicită tuturor să respecte independența teritorială, integritatea și suveranitatea Republicii Moldova. Acestea nu recunosc și nu vor recunoaște Transnistria ca entitate aparte”.
Experta Natalia Albu: „Colaborarea cu NATO aduce doar beneficii”
În opinia expertei Natalia Albu, directoarea Centrului Cercetări Strategice din cadrul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, colaborarea țării noastre cu NATO aduce doar beneficii, fără ca organizația să atenteze la neutralitatea țării. „Alianța Nord-Atlantică este o organizație de securitate cu caracter de apărare colectivă. Acesta înseamnă că ţările membre se angajează „să se apere mutual împotriva unui atac, inclusiv împotriva noilor ameninţări”. Astfel, statele care au aderat la NATO, în special după destrămarea URSS, au înțeles că abordarea „singur” nu este o soluție într-un mediu de securitate cu amenințări complexe și cu riscuri, probabilitatea cărora este greu de prognozat (situația din Ucraina este un exemplu în acest sens). Politica parteneriatelor propuse de NATO pentru țările care nu sunt membre sau nu pretind să adere face parte din securitatea prin cooperare. Indiferent că vorbim de transformarea sau dezvoltarea armatei naționale, fără dotări specifice și exerciții nu putem asigura o armată profesionistă. O soluție în acest sens este și participarea în cadrul misiunilor de menținere a păcii sub egida ONU”, a conluzionat experta.
Stopfals.md
Acest articol a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a Asociației Presei Independente (API) și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.
