Mai sunt câteva luni până la alegerile prezidențiale din această toamnă, iar din experiența campaniilor electorale precedente, în această perioadă unii candidații și politicieni, dar și simpatizanții acestora lansează în spațiul public diferite mesaje care incită la ură și discriminare, la fel atacuri la persoană pentru a-i denigra pe contracandidați. În același timp, discursul de ură este tot mai des promovat pe rețelele sociale. Iată de ce experții în domeniul drepturilor omului cer autorităților să introducă sancțiuni pentru discursul de ură.
Discursul de ură reprezintă utilizarea exprimărilor intolerante și agresive care pot duce la stigmatizare și violență împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane.
În anul 2016, întreaga societate a fost bulversată de dezinformarea despre „cei 30 de mii de sirieni”, mediatizată intens în campania pentru alegerile prezidențiale. A fost nu doar o informație falsă care a indus în eroare alegătorii, dar și un act de discriminare și instigare la ură împotriva persoanelor de etnie arabă. În aceeași campanie electorală, au fost diseminate numeroase mesaje care discriminau pe criterii de gen sau stare civilă.
Exprimări homofobe și instigări la violență
Irina Corobcenco, expertă în domeniul drepturilor omului la Asociația Promo-LEX, organizație care monitorizează de câțiva ani discursul de ură în politică, dar și în mass-media, afirmă că discursul de ură și atacurile la persoană se întâlnesc des nu doar în campaniile electorale, dar și în afara acestora. „Politicienii și simpatizanții partidelor sunt în același timp autori ai discursului de ură față de oponenți, dar și unul dintre grupurile afectate de acest tip de discurs. De exemplu, în contextul alegerilor locale noi din 2018, au fost înregistrate mesaje instigatoare la violență, transmise de către reprezentanții unui partid politic, prin care alegătorii erau îndemnați să „scoată furcile”. Iar în anul 2019, la alegerile locale generale, anumiți candidați au promovat prejudecăți legate de persoanele cu dizabilități într-o manieră sarcastică, dar și exprimări homofobe pentru a ridiculiza oponenții politici”, spune experta.
Cele mai afectate grupuri sunt femeile, persoanele cu dizabilități, politicienii și persoanele LGBTI
Într-adevăr, cele câteva scrutine care s-au desfășurat în țara noastră în 2018 și 2019 (alegerile locale noi, alegerile locale generale și cele parlamentare), au fost marcate de o avalanșă de discursuri de ură și instigare la violență în context politic. Rezultatele monitorizării Asociației Promo-LEX au arătat că „doar în anul 2019, în medie 54% din cele 835 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare identificate au avut loc în context politic, iar 190 de cazuri s-au manifestat în contextul campaniilor electorale”. Discursul de ură și instigare la discriminare afectează diverse grupuri sociale, însă cele mai afectate grupuri sunt femeile, persoanele cu dizabilități, politicienii/reprezentanții sau simpatizanții partidelor politice și persoanele LGBTI,se menționează în Nota analitică aPromo-LEX, în care este argumentată importanța completării/ajustării legislației electorale cu prevederi care să definească discursul de ură și instigare la discriminare în procesele electorale. Documentul a fost expediat atât la Parlament, cât și la Comisia Electorală Centrală. „Trebuie să înțelegem că ura și discriminarea promovată de politicieni, care sunt considerați cei mai importanți oameni în stat, contribuie la creșterea nivelului de tensiune și ură în societate”, mai adaugă Irina Corobcenco.
Raport ECRI: Discursul de ură se intensifică în R. Moldova
Îngrijorarea că în Republica Moldova discursul de ură în campaniile electorale ia amploare a fost reflectată și în „Al cincilea raport privind Republica Moldova”, elaborat de ECRI (Comisia Europeană împotriva Rasismului şi a Intoleranţei). Potrivit acestui raport, în țara noastră se intensifică discursul de ură împotriva comunităților rome, LGBTI și de culoare, iar autoritățile nu reușesc să adopte o poziție puternică împotriva acestor manifestări de intoleranță. Experții ECRI au menționat că în 2015-2017 în instanțele de judecată din R. Moldova doar 6 cazuri de discurs de ură și au solicitat autorităților să elaboreze o strategie care ar asigura că acestea sunt prevenite, urmărite eficient și pedepsite. În acest moment, în Republica Moldova nu există reglementări exprese de sancționare a discursului de ură.
„Pentru a permite sancționarea contravențională a acestui tip de discurs, este important ca Parlamentul să adopte proiectul de lege nr. 301/2016 privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată”, este convinsă Irina Corobcenco. Astfel, legislația electorală trebuie ajustată, prin interzicerea și sancționarea discursului de ură în campaniile electorale, iar Consiliul Audiovizualului trebuie să aplice prevederile Codului serviciilor media audiovizuale și să sancționeze discursul de ură în produsele audiovizuale.
Dorin Cimil, președintele Comisiei Electorale Centrale, confirmă existența problemei discursului de ură în perioadele electorale și precizează că experții în domeniul electoral și cei în domeniul drepturilor omului au făcut un set de propuneri, inclusiv de completare a Codului electoral, astfel încât persoanele care vor folosi discursul de ură în campaniile electorale să poată fi sancționate.
Ți-au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale? Sună la „Linia verde” 080080030 cu apel gratuit de pe telefoanele fixe sau mobile, iar noi te vom ajuta să fii auzit/ă și te vom îndruma la instituțiile publice abilitate.
Lilia Zaharia, Asociația Presei Independente
