Se spune că empatia, această forță atât de profundă și complexă, are o capacitate uimitoare de a vindeca rănile interioare și de a aduce lumină în cele mai întunecate colțuri ale sufletului nostru. Pentru a experimenta puterea vindecătoare a acestei calități umane este esențial să începem cu iubirea de sine.
Așa cum viața noastră e compusă din bune și rele, fiecăruia ne este dat de a ne confrunta cu situații complicate și chiar dramatice pe parcursul vieții. Important devine faptul de a avea în jurul nostru oameni buni, înțelegători, empatici. Nu rareori observăm că atunci când cuiva i se întâmplă o nenorocire, unii zic: „Nu e problema mea, eu am necazurile mele”. Mult mai ușor poate trece persoana care nimerește în impas, atunci când este susținută, consolată și ajutată să depășească asemenea situații.
Războiul din țara vecină, Ucraina este un test la acest capitol. Dacă unii cetățeni de ai noștri se implică plenar să ajute refugiații cu ce pot, aici pe loc, alții chiar merg în locurile fierbinți pentru a le duce ajutoare. O altă parte însă se dau cu părerea, că uite, acestora li se acordă mai mare atenție, mai mult ajutor sau chiar nu întârzie să-i eticheteze, să-i judece.
Recent o cunoștință de a mea, care are rude în zonele fierbinți ale Ucrainei mi-a povestit cum un nepot de al ei. Un tânăr, care a fost chemat la arme a fost rănit și schilodit pe viață. Revenind acasă, s-a lovit de un alt război, cel al indiferenței și al birocrației, precum că poate simulează că e rănit. Atunci acesta a concluzionat că la război i-a fost dat să lupte cu un inamic, iar aici, între ai săi, se confruntă cu alt inamic. În discuție cu ruda sa acesta a concluzionat că persoanele bune, empatice ar trebui să dea dovadă de o „inimă mare”, care i-ar permite îmbunătățirea stării fizice și sufletești, nu doar a lui, dar și al unui om al străzii, al unui copil care plânge sau unui om supărat.
Un alt caz ce mi-a marcat recent starea de spirit a fost să constat o altă durere, cea a unei familii a cărui soț a plecat prematur din viață, urmare, la fel a unor atitudinii interumane, incorecte. Aflându-mă acolo pentru a petrece pe ultimul drum colegul de breaslă am ascultat cu strângere de inimă tânguiala și durerea soției îndurerate, care a spus printre lacrimi că chiar dacă fiecare suntem datori cu o moarte nu și-ar fi dorit să-și piardă jumătatea din cauza unor nedreptăți sociale generate de sistem.
Deși empatia este considerată o calitate valoroasă, ea uneori poate ajunge o povară, căci empaticul simte intens ceea ce simt ceilalți și trece prin sufletul său durerea altuia. Cu toate acestea, empatia vindecă răni sufletești. Să fim, deci mai empatici pentru a minimaliza durerea din jur.
