Am întitulat acest articol utilizând ultima propoziție din rubrica UNGHIUL DE VEGHE „Să mai așteptăm un Morenii Noi?”, publicat în ziarul ”Unghiul” din 20.03.2015 și semnat de Oxana Diaconu.
În articolul său, autoarea atrage atenția la calitatea proastă a prestării serviciilor de către transportatorii de persoane pe rutele urbane, invitându-ne pe toți într-o călătorie imaginară cu microbuzul prin Ungheni.
Sunt manager-șef la SRL ”RINCOR-PRIM” timp de o lună. Am mai activat aici în perioada 2011-2012. ”RINCOR-PRIM” este întreprinderea ce prestează servicii în domeniul transportului rutier de persoane în trafic local (or. Ungheni, rutele 3, 4, 5, 6) și transportul rutier în regim de taxi (dispecerat 2-77-77).
Cunosc trei lucruri fundamentale pentru succesul unei afaceri: clientul are întotdeauna dreptate; clientul caută cea mai bună calitate la cel mai mic preţ; oferă clientului ceea ce dorește el să cumpere și nu ceea ce dorești tu să vinzi. Anume aceste lucruri le insuflu colegilor din subordine și am fermitatea să le implementez ca elemente de bază în activitatea cotidiană a întreprinderii.
Sunt recunoscător pentru articolul publicat și, în același timp, solidar cu tendința autoarei de a atrage atenția societății la problemele transportului rutier de persoane.
Voi încerca să vin însă cu o abordare mai specifică asupra problemei. Nu voi face călătorii imaginare, și nu voi fi abstract în expunerile mele. Îmi place să spun lucrurilor pe nume. Nu am intenția de a căuta țapul ispășitor, de a găsi scuze pentru ceea ce facem prost sau de a genera toleranța consumatorilor. Doresc să fac claritate, și prin eforturile comune, să găsim soluția unei probleme de ordin social, importante pentru fiecare din noi.
„Orar stângaci de deplasare, transport defect, huse murdare pe scaune, aroganța șoferilor, fugăritul rutierilor prin gropile orașului, rutiere supraîncărcate, mușamalizarea neregulilor din partea poliției, crearea impedimentelor pentru întreprinzătorii ce tind să mai obțină o rută, cam acestea sunt obiecțiile imputate.
Voi încerca să fiu consecvent.
În 2011, un grup de consilieri locali, a lansat inițiativa de a justifica repetat tariful pentru transportul rutier de persoane, considerând nefondată hotărârea anterioară a Consiliului orășenesc Ungheni, prin care a fost aprobat tariful de 3 lei. Se urmărea tendința revenirii la tariful de 2,5 lei.
La efectuarea calculelor de justificare, am operat cu metodologii aprobate de Guvern, rapoarte statistice, rapoarte fiscale, documentație tehnică de deservire și întreținere a transportului din dotare. Au fost luate în calcul 96 componente ce influențează nemijlocit la formarea tarifului. În final, calculele au elucidat un tarif mediu de 3,9 lei. Consiliul local, prin noua hotărîre, a decis asupra tarifului de 3 lei. Nu dezaprob decizia Consiliului, deoarece vreau să cred că, onorații consilieri care au venit cu inițiativa, erau inspirați de ideea grijii față de alegători și nicidecum de interese obscure.
Pentru a face față cerințelor de transportare, evitând pierderile ce puteau genera falimentarea întreprinderii, am fost nevoiţi să transportăm și pasageri în picioare. Des, pe bună dreptate, eram amendați. Slava Domnului, am depășit această etapă. Conform legii, la moment, pe rutele urbane nu este restricționată transportarea pasagerilor în picioare. Vreau să fiu înțeles corect. Nici într-un caz, nu urmărim ca scop realizarea profitului, neglijând securitatea pasagerilor. Ba dimpotrivă, recent la întreprindere, prin ordin intern au fost aprobate un șir de sancțiuni disciplinare pentru abaterile șoferilor ce vizează de securitatea circulației, regulile de conduită, regulile cu privire la drepturilor consumatorilor.
Nu vreau să vă conving că toate lucrurile merg bine. Este cert că avem de muncit la multe capitole. Suntem la etapa implementării unui concept nou în vederea transportului de pasageri. Trei piloni determină fundamentul acestui concept: calitatea; siguranța; accesibilitatea. În acest context:
— Planificăm în timpul apropiat să mai procurăm câteva autobuze pentru a nu fi dependenți de defectele inopinate;
— Ne propunem să optimizăm orarul deplasării în așa mod ca, în orele de vârf, să asigurăm transportarea unui flux mai mare de pasageri;
— Venim cu o nouă viziune în vederea repartizării veniturilor și cheltuielilor pentru a menține tariful pentru călătorie la plafonul actual;
— Producem modificări în procesul tehnologic de deservire, întreținere și reparație a transportului;
— Intensificăm lucrul educativ cu personalul întreprinderii;
— Am devenit unica întreprindere din oraș, și una din puținele din țară, care nu mai arendează autobuze de la terțele persoane. Deținem în proprietate toate autobuzele. Acest fapt ne permite să planificăm independent întregul proces al parcului rulant;
— Am dezvoltat infrastructură proprie în vederea deservirii, întreținerii și reparării vehiculelor.
Multe probleme sunt clare și avem deja soluții. Iată însă unele, asupra cărora urmează să mai rezum, sau la discreția dvs., să rezumăm împreună:
— Ce argumente pot aduce pentru a convinge demnitarii în reparaţia oportună a drumurilor. Acest fapt ne va permite să avem mai puține autobuze în reparație, să reducem cheltuielile pentru reparație, să menținem stabil tariful pentru călătorie, să echilibrăm climatul moral-psihologic între șoferi și pasageri;
— Ce argumente pot aduce pentru a convinge pasagerii că, nu șoferii sunt vina tuturor problemelor;
— Ce argumente pot aduce pentru a convinge poliţistul, care are drept de a călători fără plată în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu, să prezinte legitimația de serviciu la intrare. Camerele de luat vederi din autobuze, ce înregistrează numărul de pasageri, nu au capacitatea de identificare a statutului de polițist la o persoană îmbrăcată în haine civile. În acest caz, șoferul va fi nevoit să achite taxa pentru pseudo polițist din propriul buzunar;
— Ce argumente pot aduce pentru a convinge „iepurașii” să-și achite călătoria căci, profitând de aglomerație și, „uitând” să o facă, lipsesc familia șoferului de acești 3 lei? Și dacă pe zi sunt mai mulți iepurași?;
— Ce argumente pot aduce pentru a convinge unii pasageri să urce și să coboare la stațiile/locurile special amenajate, să nu trântească cu furie ușa la ieșire când șoferul nu a permis ieșirea în intersecție, să nu facă mizerie în autobuz, să nu sustragă atenția șoferului de la trafic, să nu insulte șoferul, să nu se încaiere cu șoferul, să nu murdărească scaunele, etc. Stimați cetățeni, nu urcați în autobuzele supraîncărcate, vă puneţi viaţa în pericol. Respectarea acestor reguli general acceptate de societate, ar contribui și ele la îmbunătățirea considerabilă a situației în domeniul transportului rutier de persoane;
— Ce argumente pot aduce pentru a convinge unii demnitari cu „bune intenții” că, nu tarifele pentru călătorie sunt mari, ci salariile sunt mici. Tariful pentru călătorie nu se calculează în dependență de salariul minim, ci în dependență de cheltuielile suportate pentru prestarea serviciilor;
— Ce argumente pot aduce pentru a convinge responsabilii organelor abilitate să pună capăt dezmățului transportatorilor ilegali de persoane. Pe ilegali îi poți vedea pretutindeni: lângă piețe, gări, baruri, magazine, inclusiv, fiind parcați și prestâd servicii direct în faţa organelor administraţiei publice cu competențe în vederea curmării acestor încălcări. Apropo, în oraș ilegalii, neachitând absolut deloc impozite, se simt mai privilegiați şi mai confortabil decât cei care plătesc aceste impozite în bugetul de stat și bugetul local (lunar nu mai puţin de 1000 lei fiecare șofer).
Când ceva nu merge așa cum mi-aș dori, problema o caut iniţial în mine: „Ce pot eu schimba pentru ca lucrurile să meargă mai bine?”. Vreau să-i încurajez și pe alții să aplice această regulă.
E timpul pentru schimbări.
Tel. de contact: 21488
