Pentru prima dată elevii din toată țara vor studia folclorul în școli. Disciplina, „Tradiții și obiceiuri populare românești”, va fi introdusă în curriculă din 1 septembrie, 2023 și va fi una opțională. Aceasta va fi inclusă în curricula educație socioumanistică pentru elevii din clasele a V-a – VI-a. Decizia a fost adoptată de Consiliul Național de Curriculum a Republicii Moldova. Care sunt opiniile unor specialiști din acest domeniu aflăm din următorul sondaj.
Galina Moraru, specialist principal Secția Cultură și Turism Ungheni: „Această inițiativă este una salutabilă, căci ne dăm seama cât de importantă este cunoașterea zestrei și a rădăcinilor neamului de către tânăra generație. Fără ele suntem „frunză-n vânt” și deci nu putem construi respect nici pentru sine, nici pentru cei care au fost, nici pentru valori. E o necesitate stringentă de a ilustra, existența, perpetuarea și respectul nostru față de tradițiile și obiceiurile populare, care alături de alte forme de cultură tradițională contribuie la consolidarea și păstrarea identității noastre de neam. Deci, să educăm tânăra generație cu și prin această zestre valoroasă, căci prin ea trăim, respirăm, suntem, încă mai suntem…”
Vasile Munteanu, director Căminul Cultural Mânzătești, conducător ansamblul folcloric „Codreanca”: „Este un lucru binevenit ca idee, iar dacă acest lucru s-ar realiza pe bune, de la aceasta societatea ar avea numai de câștigat. Pentru a semăna în sufletul generației în creștere dragostea față de folclor, avem nevoie de „semănători”. Evident că ar fi un lucru bun, când copilul încă de pe băncile școlii ar avea ceva idei în domeniu. De fapt, copiii fără a conștientiza uneori, prin colind, urătură, jocuri de toloacă, invocări și multe alte acțiuni promovează folclorul. Părerea mea este că toată acestă știință trebuie oferită tinerei generații într-o formă frumos aranjată și ușor de perceput, pe înțelesul copilului, ca mai apoi acesta să iubească această pasiune”.
Elena, locuitoare satul Costuleni, amatoare de folclor: „Va fi frumos și bine copiilor încă de mici să le fie insuflată această dragoste de folclor, mai ales că cei de la sat știu și cunosc multe obiceiuri populare, mai cu seamă cele de la sărbătorile de iarnă, cu care participă la diferite festivaluri, concursuri, atât la nivel raional, cât și local. Noi, cei maturi, ne străduim să le transmitem acest interes de cunoaștere a tradițiilor neamului nostru, dar dacă toate acestea vor fi studiate și în școală, ei vor cunoaște mai profund, mai temeinic aceste lucruri”.
Elizaveta Mămăligă, conducător artistic Căminul Cultural Todirești: „Va fi un lucru foarte bun, ce va ocupa un rol deosebit în existența socială prin faptul că copiilor le vor fi cultivate cunoștințe ce țin de domeniul folclorului. Este o idee superbă, căci astfel nu ne vom pierde ca neam, va avea cine duce mai departe această zestre națională. Dragostea de tot ce e al nostru va fi transmisă metodic, pas cu pas pentru a ști care este esența noastră ca neam, cine suntem și de unde venim. Este necesar acest lucru, căci, cu regret tinerii de azi nu cunosc valoarea unor lucruri de cândva, foarte puțini din ei ascultă muzică populară și nu e vina lor, dar a timpurilor pe care le trăim. Localitatea noastră e una bogată în tradiții și obiceiuri populare pe care le adunăm cu multă grijă de la oamenii din sat, dar mai avem încă multe de identificat și valorificat. Materie primă avem, rămâne doar să muncim și să transmitem această dragoste celor care ne vor urma calea.”
Ana Zănoagă, profesor, colaborator în domeniul culturii: „Folclorul este totalitatea creațiilor artistice, obiceiurile și tradițiile unui popor. Este ceea ce ne-a format ca neam, ca națiune, însă cu timpul această valoare națională își pierde din farmec, mai cu seamă în rândul tinerii generații. De aceea, consider că este necesar și foarte binevenit să se introducă predarea la nivel opțional a folclorului în instituțiile de învățământ general, întru păstrarea, valorificarea și promovarea acestor comori, care ne definesc ca națiune, și în care ne regăsim de fiecare dată când răscolim în lada de zestre a casei părintești”.
