Nu de puține ori am ajuns la concluzia că acolo unde nu sunt legi și apare birocrația există și haosul. Teoretic, bravii noștri parlamentari ar trebui să fie niște mari specialiști care au o singură grijă: să ne ofere legi cât mai bune și eficiente, Dar, după cum vedem, legile noastre sunt haotice și deseori se bat cap în cap.
Cum a fost de altfel și cu deficitul de buget din 23 de instituții școlare din raionul Ungheni, pe când ar exista o componentă ce le-ar putea scoate din încurcătură, dar aceste fonduri pot fi utilizate doar pentru dezvoltare și modernizare și nu pentru salarii, pe care tot guvernanții au intenționat să le mărească, fără a se gândi din ce surse.
Nimic mai absurd decât atât, să nu-ți ajungă bani de întreținere, dar să ai resurse financiare pentru proiecte de modernizare. Dar asta mai puțin contează, căci aleșii poporului au un singur scop în viață: să ne arate că muncesc pe brânci pentru imensele salarii pe care le primesc. Ce iese din asta? Iese ceva cam ca în proverbul: „S-au scremut munții și au fătat un șoricel“. Așa se face că ne-am ales cu tot soiul de reguli și legi, care nu au nicio logică și care par că nu-și mai găsesc rezolvarea prin toată birocrația asta în care ne-am pomenit.
Un vechi proverb spune „Unde-i lege, nu-i tocmeală!“. Da, bine, dar de unde vin legile, cum se fac ele? Se fac în urma unui proces politic vast și deosebit de complex sau se fac de niște funcționari incompetenți, care își câștigă experiența pe erorile provocate societății? Tot din cauza deciziilor absurde au fost închise școli, cică pentru a eficientiza sistemul educațional, iar acum instituțiile, care nu au avut niciodată probleme economice, după ce au primit elevi din școlile închise, se confruntă cu deficit de buget. Apare întrebarea, unde s-au dus acei bani care asigurau până acum existența școlilor închise, dacă nu au fost învestite în instituțiile care au primit acei elevi? Și acest șir de lacune aș putea să-l continui cu încă câteva exemple, dar mă opresc aici.
Tot din cauza muncii formale și a birocrației în care ne-am pomenit, locatarii unui bloc așteaptă mai bine de 5 luni să se miște ceva în direcția deciziilor luate. Din cauza birocrației jumătate din bloc este afectat de ploi și riscă să fie electrocutați de cablurile pe care acum se scurge apa, pentru că susținerea oferită din vară pentru acoperișul blocului ar trebui mai întâi justificată prin acte la nivel de guvern și abia după ce se vor putea ocupa de problemele grave, „care mai pot aștepta”.
Aşadar, revin cu întrebarea: ce prezintă unii din cei care fac legi, exclusiv, pentru confortul lor? Impostura, incultura, dorinţa de mărire, prostia, lucruri insuficiente pentru a nu produce nimic bun? Bun pentru ţară, pentru popor, că pentru ei produc exact ceea ce le trebuie, averi şi imunitate. Politicienii ne mint continuu şi tot ce fac, fac doar pentru ei. Iar legile sunt făcute de ei pentru noi, iar noi suntem pentru ei doar un număr de alegători de care au nevoie din patru în patru ani.
