După aproape 75 de ani de uitare, cavoul în care își doarme somnul de veci prințul Constantin Moruzi, ctitorul principal al bisericii „Sfântul Ierharh Nicolae” din Dănuțeni, a fost renovat cu contribuția Primăriei municipiului Ungheni. Cu ocazia aniversării a 110 ani de la moartea feciorului său, Dumitru C. Moruzi, romancier, nuvelist și memorialist, a fost organizat un eveniment de comemorare, desfășurat în curtea bisericii, păstorită de parohul Vladimir Eșanu, la care au fost prezenți ungheneni, oficialități din Republica Moldova și România.
„Conform datelor istorice, biserica aceasta a fost construită în 1812, iar prințul Constantin Moruzi a fost îngropat în anul 1888, dar mormântul arată că în 1886. Biserica a fost construită în stil rusesc de un arhitector italian, a cărei frumusețe atrage atenția trecătorilor. A fost închisă în 1961 și redeschisă în 1988. Principele Constantin Moruzi ne-a transmis adevărate valori sufletești pe care noi trebuie să le păstrăm cu sfințenie”, a menționat Vladimir Eșanu, Parohul bisericii „Sfântul Ierharh Nicolae” din Dănuțeni
Lucrările au fost finanțate de Primăria municipiului Ungheni, la inițiativa Muzeului de Istorie și Etnografie Ungheni, iar renovarea s-a făcut într-un timp record de către Întreprinderea Municipală „Servicii Comunale Ungheni”.
„Noi nu trebuie să uităm operele sale, care cu siguranță au fost remarcate și de Nicolae Iorga, în care ne regăsim noi și buneii noștri, despre viața pe care a dus-o aici în Basarabia. Să le purtăm cinstea acestor patrioți ai neamului nostru, care dintotdeauna și-au dorit să unească neamurile noastre”, a specificat viceprimarul municipiului Ungheni, Eduard Balan.
Prezent la eveniment a fost și istoricul Octavian Țîcu, care a remarcat: „Faptul că noi cei de la Ungheni suntem fericiți pentru că proximitatea Iașului a făcut ca pe aici să se dea mari bătălii istorice cu prezența unor mari personalități. Moștenirea lui Dumitru C. Moruzi este într-un fel cumva aparte, pentru că dincolo de familie din care face parte, noi îi datorăm așezarea Dănuțeniului, evident și a Ungheniului, pe harta literaturii române. A fost o personalitate complexă a epocii sale, care a venit acasă alături de noi”.
Un aport considerabil în munca de cercetarea a înaintașilor Constantin și Dumitru C. Moruzi îi revine directorului Muzeului de Istorie și Etnografie din municipiul Ungheni, Vasile Iucal, prin implicarea căruia a fost posibil faptul de a scoate în evidență valoarea inestimabilă a acestor personalități care au făcut istorie pentru Ungheni. „Dumitru C. Moruzi a pus Ungheniul pe harta culturii românești, un nume recunoscut de toată pleada scriitorilor mari români, care l-au apreciat la justa valoare. Datorită primarului Vitalie Vrabie s-a reușit această transformare magică de a înveșnici memoria acestor fii ai neamului. Nu mai puțin important este și suportul făcut de primarul de Iași, Mihai Chirica, a Complexului Muzeal Moldova-Iași și Ateneului Național Iași, care au renovat și restaurat în totalitate pentru prima oară mormântul lui Dumitru C. Moruzi, care se află în cimitirul „Eternitate” Iași. Este un lucru ce ne unește de care trebuie să ținem cont, deoarece Ungheniul fără Iași este o localitate orfană. Toată istoria Ungheniului, chiar și înființarea lui vine de la Iași”, a punctat Vasile Iucal, director Muzeului de Istorie și Etnografie Ungheni.
Despre cel care a fost Dumitru C. Moruzi a vorbit și Victor Durnea, cercetător ieșean, care a menționat următoarele: „În 2014-2015 m-am apropiat de scrierile lui Dumitru C. Moruzi, despre care am scris unele articole și recenzii. A fost un memorialist, care a străduit la recuperarea trecutului, dar a fost și omul prezentului, începând cu primele lui carți publicistice „Basarabia și viitorul ei” și „Rușii și românii”. Are 3 piese de teatru, cum ar fi: „Pribegi în țara răpită”, „Convertirea” și „Sărutarea lui Iuda”. În activitatea sa a luat atitudine și poziție în apărarea basarabenilor împotriva rușilor, a țarului și a ateismului.”
Lucruri de interes public a povestit în cadrul evenimentului și istoricul basarabean, Ion Negrei.
„În lucrările sale el face o descriere a portretului social al românilor și al rușilor din acea perioadă, când era sub ocupația țaristă. El descrie felul nostru de a fi, al basarabenilor, când ocupantul se străduia să anihileze orice manifestare națională și socială. Îndemnul meu este acela, să-l citim pe Moruzi, să-l înțelegem și să tragem învățăminte”.
Un punct al său de vedere vizavi de înaintașul Dumitru C. Moruzi a fost expus și de cercetătoarea și istoricul Silvia Granciuc-Corlăteanu, care a menționat că din unele motive l-a descoperit pe Dumitru C. Moruzi mai târziu. „L-am cunoscut târziu, deoarece în cercetările mele pe alte subiecte în perioada comunistă, arhivele erau secretizate, iar literatura ce conținea idei împotriva regimului era nimicită. Tot ce a scris Dumitru C. Moruzi este actual și astăzi. Cel mai important este că astăzi avem posibilitatea să nu ne ascundem și să recunoaștem că atât gândurile tatălui, Constantin Moruzi, cât și și a fiului Dumitru, au fost întotdeauna la această unitate a noastră, că aici și acolo suntem români”.
Cu date istorice desprinse din viața și activitatea Dumitru C. Moruzi au venit istoricii, Valentin Constantinov și Sergiu Cataraga. „Nu vă închipuiți cât de frumos vorbea el despre Dănuțeni, localitate pe care inițial o numea Bănuțeni. Prin Ungheni au trecut multe personalități și împărați, eu aș zice așa, printre care este și Dumitru C. Moruzi. În timpul așa numitului război de independență sau războiul ruso-româno-turc din 1877-1878 a fost traducătorul generalului de infanterie, Ignatev, șeful Cabinetului de Miniștri al Imperiului Rus. El avea acces la toate arhivele care se țineau în secret. Importanța lui ca martor ocular în acea vreme a fost extraordinară”, a ținut să remarce istoricul, Sergiu Cataraga.
De menționat că în această zi au fost recitate poezii din opera lui Dumitru C. Moruzi, iar elevii din instituțiile de învățământ din oraș au participat la un concurs de eseuri, fapt pentru care au primit diplome de încurajare și seturi de cărți din partea Primăriei municipiului Ungheni.
„De acum înainte, oricine poate intra să viziteze acest cavou, care ar putea să devină un punct de atracție turistică important. Mai mult ca atât, în preajma bisericii a fost instalat un panou informativ, din care doritorii vor putea afla informații utile despre biserică și despre cavou. Este primul panou de acest gen, instalat la Ungheni,” au menționat reprezentanții Primăriei municipiului Ungheni.
