De mai mulți ani, cei 2 lei încasați pentru amenajare nu le dau pace multor ungheneni. De această dată, întrebările sunt puse de locuitorii cartierului Berești. Bereștenii ar fi indignați de acești 2 lei pe lună, cu care nici o pâine nu cumperi. De această dată, consilierilor din partea unui partid li se reproșează că ar fi promis să anuleze această taxă de 2 lei. Ce așteaptă ei, fiind acolo unde și-au dorit, iar cetățenii le-au acordat sprijinul lor.
Una dintre interlocutoare consideră că Ungheniul e oraș, este apă, gaz, canalizare, trotuarele sunt comode și frumoase. Iar Bereștiul e un sat adevărat. Ei curăță singuri canalizarea, cosesc iarba de lângă case. Vara, în oraș, înfloresc trandafirii pe răzoarele de flori, pe când ei trebuie să-i cumpere singuri dacă vor să fie frumos. Pe străzile din Ungheni e așternut asfalt, iar la ei e împrăștiat pietriș pe care merg cu mare greu, mai că nu-și rup picioarele. Pe strada principală și ei au asfalt, dar, întrucât nu există trotuare, încă mai merg pe margine. E bine, când este uscat, dar ce să faci pe noroi? Nu pot merge pe asfalt, deoarece mașinile, în special care vin din direcția orașului, zboară la vale. Există probleme cu microbuzele. Dimineața este foarte dificil să plece în oraș cei care lucrează acolo – microbuzele vin ticsite cu elevi. Iată când vor fi create și la ei condiții ca în oraș, atunci vor plăti fără nicio întrebare această sumă, fie ea și mică, dar înseamnă bani.
Primarul municipiului, Alexandru Ambros, a menționat că toate cele spuse nu au nicio legătură cu 2 lei, care prevăd amenajarea locurilor publice, spațiilor verzi, parcurilor. „Nu trebuie să ne identificăm doar cu locul în care locuim, dar să ne raportăm la locul unde muncim, unde copiii noștri merg la școli, grădinițe și, orice s-ar spune, Bereștiul e o parte din oraș. Dacă regiunea centrală a orașului este asfaltată, pe ea merg și locuitorii acestui cartier. Colectarea a 2 lei este un fel de fundație de solidaritate, dar pentru a face tot ceea ce își doresc oamenii, nu ar trebui să fie de 2 lei, ci cu mult mai mult. Ce înseamnă acești 2 lei – 24 de lei pe an, o sticlă cu apă. Uneori, ei spun, că au de plătit 400 de lei, dar această sumă s-a adunat în 7 ani, iar dacă acești nefericiți 2 lei ar fi plătiți în fiecare lună, nu s-ar face tocmai 400 de lei”, spune interlocutorul.
În ceea ce privește Bereștiul, în această regiune drumurile nu pot fi asfaltate până când sistemul de canalizare nu va fi construit. Acum se elaborează proiectul pentru instalarea sistemului de canalizare în toate cartierele. Dar munca va începe în cartierul nou numit Curculiovca. Cineva se va întreba, de ce nu au început cu Bereștiul? Pentru că uneori donatorii financiari au dreptul să aleagă, iar de această dată au efectuat un sondaj în toate cartierele. Ce înseamnă un sistem de canalizare. Dacă se va instala un traseu comun de canalizare de-a lungul străzii centrale din Berești, atunci 40-50% dintre rezidenți se vor conecta la aceasta, implicând o mare pierdere de bani. Aici, mulți, în special cei în vârstă, spun că nu au nevoie de canalizare. Acolo unde există mai mulți beneficiari, și donatorul este interesat în primul rând. În Dănuțeniul Nou, 98% doresc canalizare. În Berești, va fi asfaltată strada Mihai Viteazul până la capăt și Hotinului. Acolo pe unde circulă transportul public, dar numai după instalarea canalizării. Primarul a remarcat cu amărăciune că „l-a noi s-a dereglat balanța publică” și nu întotdeauna e posibil să separi chestiunile primordiale de cele ca asta, „de doi bani”.
Potrivit consilierului municipal Ion Poia, taxa de amenajare de 2 lei este simbolică, trebuie să fie de cel puțin 10 lei, astfel încât să se poată face ceva real pentru oraș. Este surprinzător că oamenii merg la bar și beau o ceașcă de cafea de 20 de lei – asta este puțin, pe când 2 lei pentru oraș e mult. Cât cheltuiesc bărbații lunar pe țigări, dar aici vorbim de doar 2 lei. El consideră că aceasta este o demagogie și propune să se facă un calcul. În oraș avem 30 de mii de locuitori, dacă ar plăti toți, atunci s-ar obține 60 de mii pe lună. Ce se poate face cu acești bani? Dacă taxa ar fi de 10 lei, atunci ar fi 300 de mii, cu care s-ar mai putea face ceva. Chipurile, cu cât faci mai mult pentru oameni, cu atât mai puțin vor să plătească pentru o faptă bună.
Eu de asemenea cred că 2 lei nu ne schimbă soarta, iar cu acest material aș dori să pun punct la toate discuțiile despre taxa mizeră de amenajare.