Primarul orașului Bălți și liderul Partidului Nostru, Renato Usatâi, intră în campania electorală pentru funcția de președinte al Republicii Moldova fiind urmărit penal în Federația Rusă într-un dosar de spălare de bani, despre care el spune că ar fi motivat politic. Un alt candidat la Președinție, Tudor Deliu, începe competiția fără dosare penale și cu o biografie aproape impecabilă, dar cu o amendă pentru că și-ar fi depus tardiv declarația de avere. Ca și alți deputați care au luat în 2019 astfel de amenzi, Tudor Deliu spune că a depus declarația la timp, dar că sistemul electronic al ANI nu a funcționat ca să o înregistreze. Acestea sunt câteva din informațiile acumulate de portalul MoldovaCurata.md despre integritatea candidaților la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. Moldova Curată a publicat profilurile de integritate ale tuturor celor 8 candidați. Mai jos găsiți spicuiri din profilurile lui Renato Usatâi și Tudor Deliu.
De la apariția sa în viața politică a Republicii Moldova, Renato Usatâi a fost urmărit penal de mai multe ori. Însuși candidatul a anunțat, cu diferite ocazii, că pe numele său sunt deschise dosare penale, pe care le consideră motivate politic. Ultima dată când a vorbit pe larg despre dosarele sale a fost la o conferință de presă susținută la 27 iulie 2020, când a declarat că în prezent în Federația Rusă este pus sub învinuire pentru participarea la o operațiune de spălare de bani, dar că, în pofida faptului că recent a fost arestat la Moscova în acest dosar și că este dat în urmărire internațională, el nu are acum interdicție de deplasare de la Interpol: ”M-am adresat la Interpol câteva săptămâni în urmă, deoarece la comanda lui Dodon voi fi urmărit din partea Rusiei și am primit un document confidențial, în care se spune, în pofida faptului că am fost arestat în lipsă în Rusia și a faptului că sunt dat în urmărire internațională, că pot să mă deplasez în toate țările civilizate fără probleme”. „Din 2014, de când am anunțat că sunt gata să particip la viața politică a Moldovei, am început să fiu urmărit, eu și colegii mei. Încă în toamna anului 2014, cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare, mi-a fost deschis un dosar penal pentru contrabandă… S-a terminat totul cu anul 2016, când l-au folosit împotriva mea pe Gherman Gorbunțov. Când la orizont în Moldova se arată alegeri, indiferent că-s prezidențiale, parlamentare sau locale, de fiecare dată noi avem probleme”, a mai spus Usatâi.
Gherman Gorbunțov este un bancher din Federația Rusă care a fost ținta unei tentative de asasinat, în 2012, la Londra. În octombrie 2016 procurorii din Republica Moldova l-au dat în urmărire pe Renato Usatâi, acuzându-l de comandarea asasinatului. Usatâi susține, la rândul său, că aceste dosar e ”o comandă” care vine de la Vlad Plahotniuc, fostul lider PDM, acum urmărit penal și plecat din Republica Moldova.
În luna septembrie 2020 Moldova Curată a solicitat Procuraturii Generale informații despre dosarele în care Renato Usatâi are vreun statut procesual, aflate în gestiunea PG. „În gestiunea Procuraturii Generale nu sunt înregistrate cauze penale în care cetățeanul Renato Usatâi ar fi avut vreo calitate procesuală”, a fost răspunsul. Procuratura Anticorupție, solicitată și ea să răspundă la aceeași întrebare, nu a dat un răspuns concret, însă a sugerat că are în gestiune dosare pe numele lui Usatâi: „Vă comunicăm că cetățeanul Renato Usatâi, în cauzele penale aflate în gestiunea Procuraturii Anticorupție, nu a fost tras la răspundere penală, adică nefiindu-i atribuită calitatea procesuală de bănuit/învinuit. Totodată, numitul a fost audiat în o cauză penală, cu referință la infracțiunea de spălare de bani, care la moment se află la etapa urmăririi penale”.
Unul dintre contracandidații lui Renato Usatâi, Tudor Deliu, propus de Partidul Liberal Democrat (PLDM), candidează la funcția de președinte fără să fi avut în trecut probleme cu legea, însă cu un mic conflict cu inspectorii Autorității Naționale de Integritate. Deliu a fost, în perioada 1990-1994, primar al satului Răzeni, Ialoveni. În ultimii 10 ani a fost deputat pe lista PLDM, rămânând fidel acestei formațiuni, deși o parte din colegii săi au migrat la Partidul Democrat, condus atunci de la Vladimir Plahotniuc. În septembrie 2018 a fost ales președinte al PLDM, funcție pe care a deținut-o până în august 2020, când la conducerea acestei formațiuni a revenit Vlad Filat, care se aflase în detenție în anii 2015 – 2019.
În anul 2019 Tudor Deliu a fost amendat de Autoritatea Națională de Integritate, alături de alți 10 deputați, pentru depunerea tardivă a declarației de avere și interese personale. Atunci majoritatea deputaților amendați au declarat pentru Moldova Curată că în ultimele zile de depunere a declarațiilor sistemul electronic gestionat de ANI a funcționat greu din cauza aglomerării, de aceea declarațiile nu au fost înregistrate ca depuse. ”Am depus declarația în termen. Dacă vă aduceți aminte, după 20 februarie a fost o situație că a căzut sistemul la ei. Eu stau liniștit că s-a dus declarația, când primesc citație că nu a ajuns. M-am dus și le-am demonstrat pe format de hârtie. Eu aveam indicată data când am trimis-o. Datele din computer tot arată când ea s-a dus, dar nu când a ajuns. Inspectorul era de acord cu toate astea, într-adevăr a fost o problemă și ei recunosc. Dar nu am mai vrut să intru în detalii cu ei și am acceptat ceea ce este. Dar eu am depus-o la timp, pur și simplu nu am urmărit dacă a ajuns sau nu. Iată care a fot toată pricina. Niciodată nu am încercat să nu fiu punctual, mai ales cu statul. Nu am mai vrut să umblu prin judecăți, câștigam eu judecata, suta de procente, dar pentru o nimica toată să umblu atâta, am zis Dumnezeu cu dânșii. Și martori au fost care au spus că am depus, că vreo patru zile tot am fost la ANI cu explicații. Am plătit amenda în jumătate și atât”, a declarat atunci Tudor Deliu pentru MoldovaCurata.md.
Pentru mai multe detalii accesați portalul MoldovaCurata.md, rubrica „Cunoaște-ți candidatul!” (sub-rubrica „Alegeri prezidențiale”)
Profilurile sunt realizate cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova
