Un an de pandemie, un an în care incertitudinea și frica au stat în capul mesei, iar experiențele provocatoare ne-au schimbat viața la 360 de grade și care nu au fost dintre cele mai pozitive. Printre acestea se numără și învățământul, care putem afirma că a primit lovitura de grație prin faptul că s-a trecut de la prezența fizică în clasă la mediul online.
O discuție cu o profesoară avea să-mi reconfirme cele spuse mai sus și cât de greu le-a fost să se adapteze la noile cerințe. Pentru multe cadre didactice învățământul online era ceva de ordinul intuitiv, adică tu îți închipui cum ar trebui să fie dar nu știi în realitate cum e. Și când colo în martie 2020 primii care au căzut sub incidența noilor măsuri de restricții au fost ei, profesori și elevi. Nici unii, nici alții nu au fost pregătiți nici material și nici emoțional.
Munca profesorului a ajuns acum să se dubleze față de timpurile când veneau în sălile de clasă. Atunci elevul era evaluat într-un timp mult mai rapid, acum profesorul e nevoit să descarce tema fiecărui elev, să o corecteze și apoi să-i trimită răspunsul. Un alt aspect foarte important în sistemul educațional e acel contact non-verbal. Cadrul didactic vede / sesizează dacă discipolul înțelege materia predată sau nu. În funcție de asta el schimbă registrul predării. În online acest contact lipsește cu desăvârșire, fiind camera închisă. E frustrant atât pentru învățători, cât și pentru elevi.
O altă problemă evocată de interlocutoare mea a fost cea unde părinții pedagogi și copiii lor sunt elevi. Unul trebuie să predea, celălalt să învețe însă au un singur laptop, iar telefoanele nu sunt din cele din ultimele modele.
Și totuși cea mai gravă problemă a sistemului online de învățământ e lipsa interacțiunii directe cu elevul. Îmi spune profesoara că simte că munca lor s-a dublat și că e mult mai stresantă decât era înainte. A ajuns să se panicheze atunci când nu îi sună telefonul, whatsapp-ulsau viber-ul la 10-11 noaptea. Iar faza că e acasă și ar putea face mai multe sarcini în același timp a condus la o încărcătură foarte mare, de la probleme casnice până la cele de serviciu.
Eu, totuși, sper că vom reveni la normal, dar până atunci să avem grijă de sănătatea noastră ca să putem trăi bucuria interacțiunii directe și să nu ajungem cifre în statistica neagră a pandemiei de COVID-19.
