La București a cântat formația legendară „Metallica”, chiar și cei care nu sunt avizați și pasionați de rock au auzit de ea. Până aici noutatea e doar pentru pasionați. Dar acești artiști cu plete lungi, cu voci un pic răgușite, cu senzația că au luat ceva substanțe dubioase înainte de a urca pe scenă (asta e părerea mea), că nu au nimic sfânt în ei, au dat milioanelor de oameni din România și Republica Moldova o lecție de viață.
Ei au donat 250 de mii de euro pentru construirea primului Spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din România. Inițiativa #NoiFacemUnSpital aparține Asociației „Dăruiește Viața”. Da, ați citit corect, 250 de mii de euro au donat și toate stereotipurile mele au fost răsturnate în momentul când am citit știrea. Am înțeles că aspectul nu contează deloc, când e vorba să îți unești forțele pentru a curma durerea unui alt om. Am înțeles că la ei, adică la americani, vorba „a muri de grija altuia” e luată pe bune, adică tradusă altfel e „iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. În America se donează pentru orice instituție, pentru orice inițiativă, care aduce o schimbare în bine, pentru un centru de noapte destinat oamenilor străzii, pentru biserică, pentru o asociație care se ocupă de protecția unei păduri etc.
Citeam undeva părerea cuiva și nu pot să nu fiu de acord cu el: „America e o țară puternică pentru că are comunități puternice, pentru că are cetățeni liberi care-și înțeleg perfect rolul în societate. Nimeni nu trage podul de la mal, așteptându-l pe președinte sau pe guvernator să-i facă curat pe stradă, în oraș, în stat”.
La noi se moare, doar că de invidie. Rare vor fi cazurile când oamenii dintr-o comunitate vor pune mână de la mână și vor construi ceva util pentru ei ca societate. Toți așteaptă ca statul să le facă, să le dea și marea această majoritate nu își dă seama de forța de care dispune, de gradul de schimbare pe care îl pot produce acei 50 de lei sau 100. O să vă dau un exemplu și de la noi cum 50 de lei sau chiar 100, atât cât s-a colectat de la ungheneni, au transformat un parc aproape în paragină în unul de toată frumusețea. Cred că v-ați dat seama că e vorba de Parcul Central din Ungheni.
