Ziua recentă de înverzire a plaiului – „Un arbore pentru dăinuirea noastră” sau, mai degrabă, o risipă de bani pe termen lung – m-a făcut să mă întreb ce nu este în regulă cu noi? Câți ani facem acest lucru inutil și cheltuim finanțe? Veți spune, cum, oare plantarea copacilor nu este un lucru bun? Voi zice că e inutil. Bineînțeles, dacă aș aduce cifrele cheltuite anual pentru asta, ați fi de acord cu mine. Dacă am calcula câți bani au fost îngropați împreună cu puieții în ultimii 24 de ani, de la declararea acestui arbore al dăinuirii, cred că am fi îngroziți. În capitală, membrii partidelor încearcă să se depășească reciproc, inclusiv la numărul de puieți băgați în pământ, în timp ce la Ungheni acest lucru îl fac instituțiile și organizațiile.
Eu nu sunt împotrivă ca orașul și raionul nostru să devină mai verzi, mai atractive, mă opun irosirii banilor publici. Să numărăm câți copaci au fost plantați și câți s-au prins. Care este eficiența acestei acțiuni? Poate că trebuie să învățăm în primul rând să avem grijă de puieți și să nu venim an de an în același loc și să plantăm. Și dacă s-ar fi prins toți copăceii sădiți de noi, am fi trăit demult în junglă. Eu chiar vreau să văd copaci tineri cel puțin pe una dintre străzile orașului nostru. Atâția plopi au fost tăiați pe strada Decebal și câți au fost plantați în locul lor?
Nu e destul cât am creat aparența unei activități furtunoase de amenajare a meleagului natal? Poate a venit timpul ca toată lumea să-și vadă de treburile sale, iar până când vom învăța cum să păstrăm ceea ce avem, ar fi bine să adăugăm la cei 2 lei pentru amenajarea teritoriului încă 2 lei pentru crearea spațiilor verzi?