Este știut faptul că pentru dezvoltarea sa intelectuală și spirituală, fiecare individ trebuie să citească mult, să se informeze și să acumuleze cunoștințe. Acest lucru este necesar să înceapă încă din fragedă copilărie pentru a pătrunde în frumoasa lume a lecturii.
Pe timpuri pentru a demonstra că fac parte din tagma intelectualilor, unii indiferent de conținut, cumpărau cărți la greu. Le procurau în special pentru a fi în pas cu moda sau pentru ca să se încorporeze frumos în mobilierul din locuință. Alții care aveau cu adevărat nevoie de ele le procurau cu ultimul ban din buzunar ca să se informeze sau să lectureze pentru dezvoltarea lor personală.
Astăzi mai puțin se recurge la procurarea cărților pentru decor, iar cei care au nevoie de a consulta un document sau o carte pentru lecturare, apelează la serviciul de bibliotecă. Chiar dacă locul cărților îl iau tehnologiile informaționale, la carte mai apelează cei care vor să se dezvolte profesional și intelectual, ori o societate cu un nivel înalt de sănătate intelectuală este una în care cărțile au un loc de cinste.
Potrivit specialiștilor în domeniul biblioteconomic, persoanele se dezvoltă filă cu filă, carte cu carte, informație cu informație, care împreună se transformă în cunoștințe, ce propulsează omul pe urcușul devenirii. Tot ei susțin că cele mai renumite personalități ale lumii au ajuns pe vârful Olimpului prin lectură.
Referitor la cititul cărților Iurie Colesnic, marele maestru al literaturii menționează: „Cu mulți ani în urmă, un cărturar care a fost Miron Costin a descoperit că ”Nu există o mai dulce zăbavă decât cetitul cărților” și spusa lui s-a confirmat perfect până în mileniul trei, până când au apărut ispitele tenologice performante și locul cărții a fost substituit de cartea electronica și de rețelele de socializare.
Omenirea, făcând statistică după cărțile împrumutate la bibliotecă sau cumpărate în librării au ajuns la concluzia că, contemporanul nostru citește mai puțin în comparație cu generațiile precedente. Pe de altă parte, contemporanul nostru, care 16-18 ore stă pe rețelele de socializare citește mai mult ca predеcesorii săi, problema este alta – calitatea materialului lecturat lasă de dorit, nu prea se apelează la cartea tradițională.
Scriitorul Vasile Romanciuc spunea cu o ocazie că dintre toate drumurile basarabene, cea mai mare nevoie de reparație are nevoie drumul cărții. Ziua națională a lecturii pe care o vom marca pe 14 februarie poate fi un început de șantier și un nou imbold pentru acest drum, care ne poate forța ieșirea în lumea de care pe drept aparținem”. De remarcat că Ziua Națională a lecturii va da tonul evenimentelor din câmpul lecturii. În această zi în toate localurile culturale vor avea loc activități de omagiere a cărții, autorilor, editorilor, librarilor, bibliotecarilor și implicit a cititorilor. Deci, să dăm startul acestui frumos șantier al cărții și lecturii.
