Au trecut câteva luni de la campania electorală. Aleşii şi-au obţinut locurile în consilii şi, împreună cu primarii, preşedinţii de raioane, vicepreşedinţii au purces la soluţionarea problemelor din localităţi. Undeva trebuie să fie construit un apeduct. Consilierii se pronunţă pentru alocarea anumitor sume de bani ca să ducă la bun sfârşit proiectul. Într-o altă localitate nişte minori au rămas fără părinţi, în îngrijirea bunicăi, cu o pensie vai de ea. Într-o clipă primarul a mobilizat consilierii, comisiile lucrative şi s-a găsit soluţia pentru aceşti sărmani. Să nu credeţi că li s-a dat vreo două mii de lei ajutor material şi atât. Suma respectivă e infimă pentru a acoperi toate necesităţile: mâncare, haine, încălţăminte, lemne pentru iarnă… Dimpotrivă, au fost sesizate toate structurile de stat care trebuie să se implice în astfel de situaţii, donatori, care ar putea să ajute cu mijloace financiare pentru a li se repara cât de puțin locuinţa, adică acoperişul găurit, schimbată mobila care stă să se dărâme, procurate ceva aparate electrocasnice. Şi iată că pentru aceşti copii şi bunica lor carul s-a urnit din loc. Dar staţi, scenariul respectiv e din altă poveste, numai nu de la noi din ţară.
Poate că undeva şi e pusă în aplicare această procedură firească. Poate undeva consilierii asta şi fac, se gândesc la oamenii care le-au asigurat mandatul, care mai mult seamănă a voluntariat. Dar credeţi că e chiar aşa? Cu cât te apropii de oraş, cu atât rânza consilierilor creşte. Număraţi câţi dintre ei sunt businessmeni, oameni care ar părea că într-adevăr au destule şi, pentru un pic de diversitate, ar vrea să mai facă şi ceva activităţi în folosul cetăţenilor. Oare? Dimpotrivă, se gândesc tot la buzunarul propriu. Ce relaţii să mai stabilească ca să îşi dezvolte afacerea, în virtutea funcției pe care o ocupă. Ce clădiri, terenuri să mai cumpere la un preţ de nimic.
Mai nou, unii consilieri şi-au făcut un fel de SRL din votul lor. Adică, pentru ca să ridice mâna în semn de aprobare, de exemplu, pentru ca să instaleze pe cineva în vreun post de conducere li se plăteşte din gros. Din ceea ce se vehiculează sumă nu e deloc simbolică, ajunge şi la cateva sute de mii de lei. După ce şi-a ridicat „prima” grasă poate să îşi caute liniştit de viaţă. Poate să vină la şedinţă şi să se gândească la vrăbii în timp ce votează aşa cum îi dictează cei ce l-au cumpărat.
Acum, după ce a simţit că i se clatină pământul de sub picioare, un alt şefuleţ e dispus să facă donaţii în buzunarul consilierilor. Deci, ca să îşi asigure postul va avea nevoie de voturi. Unii, adică ortacii persoanei, pentru că e şi ea într-un partid, altfel nu mai ajungea şef, o vor accepta în post, fără ezitare. Alţii, consilierii SRL-işti vor stabili preţul.
După ce va expira mandatul de consilier, situaţia se va schimba radical. Cert e că nu pentru toţi. La sate, consilierii vor continua să împartă bănuţii sărmanilor. În schimb în oraşe, raioane, observi că după patru ani de stat cu mâna în sus, unii consilieri devin stilaţi, cu maşini frumoase.
