Ideea de a scrie despre romii din Sculeni a apărut atunci când am discutat cu Iulia Ciuvaga, directoarea liceului din localitate. Ea îmi spunea că au realizat un proiect cu AO „Terre des Homme” pentru elevii de etnie romă.
Instantaneu mi-a venit în minte o imagine de pe când eram copilă. Venisem în vizită la spital la bunelul meu din partea mamei și în apropiere, într-o curte a unei case, era forfotă mare, roiau bărbați și femei, care plângeau, care mestecau mâncarea într-un ceaun de proporții mari. Mama mi-a spus că a murit bulibașa romilor. Ea și-a făcut studiile medii în Sculeni și cunoștea cine trăia acolo. Acum în acea casă nu mai locuiește nimeni, e lăsată pradă ruinării și uitării.
Dar oare ce se întâmplă cu ceilalți romi din localitate, oare mai trăiesc ei aici ori au plecat pe alte meleaguri, că doar cunoaștem că ei sunt un popor nomad, sau și-o fi luat o altă identitate și sunt cetățeni model? L-am contactat pe Vasile Casian, primarul comunei, care ne spune că aici își duc traiul 30 de suflete de romi, cu toate că în datele recensământului din 2014 în raionul Ungheni nu este înregistrat niciun etnic rom, iar conform datelor celui din 2004 romii constituiau 0,57 % în Sculeni din numărul total al populației.
„Din acest număr de 30 de suflete, niciunul nu este angajat în câmpul muncii, dar ei se descurcă”, menționează zâmbind primarul. Iulia Ciuvaga, directoarea liceului, specifică că în instituția care o conduce sunt înregistrați 7 copii romi. „Au rezultate foarte bune unii dintre ei și ne bucură acest lucru. Dar, ca și în cazul moldovenilor sau oricărei alte etnii, mai sunt din cei care șchiopătează”, concretizează sursa citată. Directoarea ne spune că romii din Sculeni pot fi întâlniți la piața din localitate, care e în apropierea vămii. „Ei vând sape, hârlețe, obiecte din fier confecționate de ei”, adaugă interlocutoarea.
L-am întrebat și pe Vasile Iucal, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie Ungheni, despre romii din Sculeni. El ne-a specificat: „Unicul recensământ în care sunt înregistrați țiganii la Sculeni a fost cel din anul 1897, când acolo locuiau 57 de persoane de această etnie. Ulterior, nici un recensământ sovietic nu i-a consemnat aparte”.
