„În căutarea lemnelor” – așa am notat în jurnalul personal experiența documentării unui material. Inițiativa a venit, văzând neclaritatea unora despre modul cum se repartizează lemnele și dacă acestea, în general, sunt sau nu.
Inițiativa guvernării e bună, încercând excluderea intermediarilor din procesul de vânzare și distribuire a lemnelor de foc. E una salutabilă și necesară, însă aceasta nu a fost comunicată eficientă de bine, s-a făcut în grabă, și s-au omis detalii aparent simple, dar foarte importante, în principiu.
Oamenii au intrat în panică, văzând că la piețe, de acolo de unde cumpărau anterior lemne, acestea nu mai sunt în vânzare. Cetățenii nu cunosc faptul că lemnele s-au terminat la intermediari, dar nu și la stat.
Tăierile încep, când copacii sunt în stare de repaus, adică atunci când își lasă frunzele. Asta ar însemna că la jumătatea lunii octombrie, după cum spun autoritățile, vor fi destule lemne în ocoalele silvice.
S-au întocmit liste în primării. De ce unii cetățeni au ajuns să creadă, citez spusele unei primare „oamenii au crezut că mașinile cu lemn vor veni și vor descărca masa lemnoasă în fața primăriei. După care cetățeni vor veni la mine să achite direct pentru ele…”, de ce nu s-a explicat mai pe înțelesul tuturor că aceste liste au avut scopul de a duce evidența necesității de lemne în sezonul rece 2022-2023.
În unele primării toți locuitorii s-au înscris în liste, indiferent că aveau unii dintre ei rezerve. Într-o discuție la acest capitol, purtată cu un localnic am ajuns să-i explic procesul, pe care trebuie să-l parcurgă pentru a procura lemne la preț de stat. Omul aflând că este necesar să se ducă cu transportul personal la ocolul silvic, că mai are nevoie de niște ajutoare la procesul de încărcare a lemnului, a zis „Să fi știut, nu mă mai scriam în lista de la primărie”.
Datorită unei comunicări ineficiente ne-am pomenit să avem o cerință uriașă și artificială de lemn. Am observat și un alt exemplu de comunicare defectuoase între instituții. Chiar dacă Linia Verde recent lansată, specifică că putem procura masă lemnoasă de la oricare ocol silvic, angajații de aici precizează, vezi tu, noi avem un număr atribuit de primării și trebuie să verifici la care ocol silvic este primăria din care faci parte.
Încă o chestie, multe primării nu au fost informate la care ocol silvic sunt atribuite. Prin urmare, m-am ciocnit cu declarații contradictorii în care ocolul silvic spunea că primăria respectivă este atribuită lor, pe când primăria deja expediase listele altui ocol silvic. Cine trebuia să informeze primăriile? De ce nu se ține cont de asta?
Comunicarea eficientă este foarte importantă pentru că nu lasă loc de interpretări. Iar dacă vrem să ne dezvoltăm ca societate, aceasta trebuie informată pe deplin, corect și constant.
Între timp, a fost lansată platforma lemne.md, unde putem deja vedea localitatea din care facem parte, ocolul silvic la care am fost repartizați, numărul de contact al ocolului, prețul lemnului și rezervele existente în stoc. Sper să se pornească carul din loc.