Scriem despre cancer. Nu pentru prima oară. E parte din meseria noastră să transmitem mesaje corecte, să adunăm date și să le așternem în pagină. Dar de fiecare dată când scriem cuvântul cancer (sau oricare altă boală), simțim că o parte din noi se rupe.
Pentru că, dincolo de știre, dincolo de funcția de informare, cancerul a pătruns și în viețile noastre. Nu a cerut voie, nu a sunat înainte, nu a bătut politicos la ușă. A intrat pe nepusă masă și a început să „devoreze”: oameni dragi, suflete vii, visuri, familii.
L-am văzut cum acționează: tăcut, nemilos, perfid. Cum își pune amprenta asupra chipurilor, cum răpește zâmbete, cum goleşte ochii de lumină. L-am simțit cum transformă o simplă vizită la medic într-o condamnare. Și ne-a învățat că uneori cel mai greu lucru e să speri.
Și totuși, continuăm să scriem. Pentru că fiecare cuvânt poate fi o alarmă. Fiecare paragraf poate fi o șansă. Poate cineva va merge la un control. Poate altcineva va insista pentru un test, va vorbi deschis cu familia. Poate un om va trăi pentru că a înțeles că tăcerea nu vindecă.
E greu să vorbim despre prevenție într-o lume în care sănătatea e adesea pusă pe ultimul loc. Dar tocmai de aceea trebuie să scriem. Să repetăm. Să insistăm. Pentru că unele subiecte nu trebuie lăsate în urmă. Iar cancerul e unul dintre ele.
Am vrea ca într-o zi să nu mai fie nevoie să scriem astfel de texte. Am vrea ca spitalele să fie locuri unde se previne, nu doar se tratează. Am vrea ca frica să nu mai fie principalul motiv pentru care oamenii evită medicul. Dar până atunci… scriem. Cu luciditatea jurnalistului și durerea omului care a văzut prea mult. Pentru că dacă tăcem, cancerul câștigă. Dacă vorbim, avem o șansă.
În Republica Moldova, cancerul reprezintă a doua cauză a mortalității, după bolile cardiovasculare. Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), în anul 2023, rata mortalității prin tumori maligne a fost de 242,2 cazuri la 100.000 de locuitori, în creștere față de 226,7 cazuri în 2022. Cele mai frecvent diagnosticate tipuri de cancer includ: Cancerul mamar: În 2023, au fost înregistrate 1.251 de cazuri, ceea ce reprezintă o incidență de 49,3 cazuri la 100.000 de femei; Cancerul colorectal: Unul dintre cele mai răspândite tipuri, afectând atât bărbații, cât și femeile; Cancerul de prostată: Cel mai frecvent tip de cancer la bărbați; Cancerul pielii și al traheii: Alte forme comune de cancer în țara noastră.
Această listă nu este exhaustivă, dar subliniază cele mai răspândite tipuri de cancer identificate în statisticile oficiale.
Factorii de risc pentru dezvoltarea cancerului sunt multipli și include: Consum de tutun și alcool: Principalele cauze ale multor tipuri de cancer.; Obezitate și alimentație nesănătoasă: Crește riscul de cancer colorectal și de sân; Inactivitate fizică: Contribuie la dezvoltarea diverselor tipuri de cancer; Expunere la radiații ultraviolete și ionizante: Crește riscul de cancer de piele; Infecții cu virusurile hepatitei B și C, precum și cu papilomavirusul uman (HPV): Acestea pot duce la dezvoltarea cancerelor de ficat și de col uterin. Este important de menționat că aproximativ o treime din decesele cauzate de cancer pot fi prevenite prin modificări ale stilului de viață și prin măsuri de prevenire adecvate. Ce putem face pentru a combate această epidemie tăcută?
1. Promovarea educației pentru sănătate: Informați-vă și informați-i pe ceilalți despre factorii de risc și despre importanța unui stil de viață sănătos.
2. Acces la screening și diagnostic precoce: Participați la programele de depistare și încurajați-vă familiile și prietenii să facă același lucru. Depistarea timpurie crește șansele de tratament eficient.
3. Sprijinirea cercetării și a tratamentelor inovative: Susțineți organizațiile care luptă pentru găsirea de noi terapii și pentru îmbunătățirea celor existente.
4. Reducerea inegalităților în accesul la îngrijire medicală: Asigurați-vă că toți cetățenii au acces la servicii de sănătate de calitate, indiferent de statutul lor social sau economic.
În încheiere, cancerul este o realitate dureroasă care ne afectează pe toți, direct sau indirect. Ca jurnaliști, avem responsabilitatea de a aduce în atenție această problemă, de a educa și de a încuraja schimbări pozitive în societatea noastră. Dar și ca membri ai comunității, trebuie să fim conștienți de importanța prevenției și a susținerii celor afectați.
Notă: Datele statistice menționate în acest editorial provin de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Agenția Informațională de Stat „Moldpres”.
